Surse de lumină polarizată la îndemâna tuturor (2)

.
Fizicianul scoţian David Brewster (1781-1868) a studiat lumina polarizată şi a arătat că ea poate fi obţinută prin reflexia pe o suprafaţă. Prin urmare, una dintre cele mai importante surse de lumină polarizată este Luna Plină, satelit natural care reflectă razele Soarelui către Pământ. Dar, datorită fazelor de creştere şi scădere, „razele de Lună” nu sunt accesibile tot timpul!

Nici o problemă!
Putem obţine lumină diurnă polarizată foarte uşor. Orice suprafaţă reflectorizantă produce o polatizare după planul care conţine atât raza incidentă cât şi raza reflectată, deci, orice geam, orice capotă de maşină, orice băltoacă netulburată de vânt poate fi transformată într-o sursă de lumină polarizată.

Iată irizaţiile produse de lumina reflectată de un geam într-o cutie de plastic. Ele reprezintă tensiunile interne rezultate în urma solidificării materialului care s-a răcit.

Just Physics

.


Iată un blog inedit, pe al cărui antet îl putem vedea pe Albert Einstein cum scrie pe o tablă: „Regret nespus că nu am avut ocazia să intru pe acest site”:
http://justphysics.host56.com/

În ceea ce ne privește, să remarcăm extrasele din manual, respectiv capitolele dedicate „Oscilațiilor electromagnetice” și „Opticii”.
.

Physics is Phun

.
Celor care doresc să se distreze şi să înveţe fizică în acelaşi timp, le recomand Phun, program creat de Emil Ernerfeldt. Ca să vedeţi ce poate face, vă invit să vizionaţi filmuleţul următor, cu precizarea că posibilităţile acestui software educativ sunt infinit mai variate decât ceea ce se prezintă în film:



Dacă v-am trezit interesul, Phun poate fi descărcat gratuit de la adresa:
http://www.phunland.com/wiki/Download

Cei care au calculatoare mai vechi pot testa versiunile anterioare:
http://www.phunland.com/download/
.

Symmetry nr. 6 / decembrie 2009

.


Iată că în acest an, ultimul număr al revistei de popularizare a fizicii particulelor „Symmetry” a ajuns în Jibou încă înainte de Anul Nou. Evident, fizicienii jubilează cu ocazia pornirii acceleratorului LHC de la Geneva, dar publicaţia ne oferă şi alte subiecte senzaţionale.

Fanii „Star Wars” au fost cooptaaţi de Fermilab la realizarea unui documentar despre aşa-numita „energie neagră” (citeşte: invizibilă) din Univers: May the fundamental forces be with you. Nu numai Kate McAlpine se foloseşte de muzică pentru a apropia ştiinţa de tineri. Un alt rapper preocupat de fizică este Steve Rush, aka funky49: Rapbassador for Science.

Alte subiecte din această categorie:
Symmetry nr. 5 / octombrie 2009
Un Symmetry cu benzi desenate (manga)
O.Z.N.-urile şi fizica universurilor multidimensionale
„Îngeri şi demoni”, sursă de amuzament pentru fizicieni
Arhitectură bosonică
Symmetry nr. 6 / decembrie 2008
Babar în Symmetry
Symmetry nr. 4 / septembrie 2008
Symmetry nr. 3 / august 2008
Symmetry nr. 2 / martie-aprilie 2008
Symmetry nr. 1 / ianuarie-februarie 2008
Symmetry nr. 10 / decembrie 2007
.

Jucaţi-vă cu gravitaţia

.

Of, of! Wii-aţa mea!
Când sunt în vacanţă şi plouă, ce să fac cu ea?

Wii se pare că e o întrebare retorică?
Cine are o consolă Wii, un Nintendo DS sau un PC (Pentium 4, minim 1 GHz, 512 M RAM) poate studia fizica, mai precis, acţiunea graWiitaţiei, jucând „Professor Heinz Wolff's Gravity” (aviz lui Moş Crăciun).

Jocul seamănă cu Time Incredibile Machine, cunoscut multora de pe PC-uri.

Există mai multe posibilităţi şi căi de distracţie. Firul principal oferă mai multe probleme de rezolvat, unde una sau mai multe bile, o patină cu rotile sau chiar un cubuleţ de lemn trebuie să se deplaseze sub acţiunea gravitaţiei printre diferite obstacole şi să lovească în final un buton roşu.

În paralel cu puzzle-urile, se deschid mai multe „lăzi cu nisip”, unde experimentatorii sunt invitaţi să-şi utilizeze creativitatea şi să-şi construiască propriile mecanisme.

Un alt punct de meniu propune o petrecere (party), unde se poate trage nepedepsit cu tunul sau vi se propune să construiţi contra cronometru un alt turn Babel, cât mai înalt.

Dar cine este profesorul Heinz Wolff? Este un alt popularizator notoriu al ştiinţelor naturii, a cărui viaţă şi activitate sunt prezentate pe larg în Wikipedia.
.

O spirală luminoasă

Symmetry nr. 5 / octombrie 2009

.

Editorialul lui David Harris din numărul 5/ octombrie 2009 al revistei „Symmetry” are ca subiect comuniunea dintre ştiinţă pură şi aplicaţiile ei (Where Basic and Applied Sciences Meet). Da, în prezent, cercetarea fundamentală merge mână în mână cu producţia. Peste 18.000 de acceleratoare de particule au fost construite pentru utilizare industrială în ultimii 50 ani, adaugă Robert W. Hamm (Industries thrive on particle beams).

La rubrica de fapt divers (Signal to Background) găsim articole despre elveţianca Dominique Gisin, multipla campioană la schi dornică să studieze universul subatomic cu LHC-ul (Ski champion’s wish comes true at CERN); despre extirparea tumorilor canceroase cu ajutorul unei bombardament radiativ (Shrinking the cost of zapping cancer); „Expresul Ştiinţei” din Germania, o garnitură de tren care circulă din oraş în oraş, are un vagon denumit „În căutarea originii noastre” dedicat prezentării particulelor elementare (Science Express pulls a carload of particle physics); în zilele toride din vară, SLAC a întins o imensă umbrelă solară din mylar acoperit cu aluminiu pentru protejarea echipamentului subteran (Sunscreen for an accelerator); la Brookhaven, oamenii aleargă şi se ciocnesc ca ionii acceleraţi, pentru a susţine Autism Science Foundation (Human ions collide charity at BNL).

„SymmetryBreaking” ne trimite către ultimele articole postate de pe blogul revistei.

O parte dintre studenţii care-şi pregătesc examenul de absolvire au părăsit Large Hadron Collider-ul şi s-au îndreptat către Fermilab Tevatron pentru ca să strângă datele experimentale de care au nevoie pentru terminarea lucrării de licenţă (Grad Students Follow the Data).

Electronii acceleraţi constituie o modalitate eficace de curăţire a apei, solului şi aerului poluat (Cleaner Living Through Electrons).

Spărgând bariera dimensiunilor (Crashing the Size Barrier), electronii pot accelera la energii foarte mari, pe distanţe foarte mici, undele de plasmă, un fenomen cu multiple aplicaţii practice.

Mare distracţie la Millennium Park din Chicago: roboţi, mumii, o meduză uriaşă, bubuituri şi fum, totul pentru ca cei mici să înveţe în timp ce se distrează la un festival al ştiinţei (Day in the Life: LabFest).

Într-o carte publicată în 1954, expertul M. Stanley Livingston a prognozat şi a reprezentat grafic ritmul în care se vor dezvolta diferitele tipuri de acceleratoare (Deconstruction: Livingston Plot).

Pagina de jurnal de pe coperta III este rezervată descoperirii antiprotonului (Antiproton Discovery). Pe ultima, ca de obicei, o explicaţie pe scurt a unui concept definitoriu pentru evoluţia fizicii particulelor: limita de intensitate (Explain it in 60 Seconds: Intensity Frontier).

Alte subiecte din această categorie:
Un Symmetry cu benzi desenate (manga)
O.Z.N.-urile şi fizica universurilor multidimensionale
„Îngeri şi demoni”, sursă de amuzament pentru fizicieni
Arhitectură bosonică
Symmetry nr. 6 / decembrie 2008
Babar în Symmetry
Symmetry nr. 4 / septembrie 2008
Symmetry nr. 3 / august 2008
Symmetry nr. 2 / martie-aprilie 2008
Symmetry nr. 1 / ianuarie-februarie 2008
Symmetry nr. 10 / decembrie 2007
.

Grădina Zmeilor în 3D

.

Am făcut aceste fotografii în 4 octombrie, ziua Sfântului Francisc de Assisi, protectorul naturii şi patronul ecologiştilor şi le-am postat pe blogul bibliotecii. Citind ştirea precedentă de pe ŞtiinţaAzi, mi-a venit ideea să le prelucrez pe calculator, astfel încât să obţin nişte anaglife, adică nişte imagini plane care, privite cu nişte ochelari bicolori, să devină tridimensionale.

Daţi clic pe imagine ca să o vedeţi la dimensiunea maximă!
Ochelarii prin care acest peisaj capătă adâncime au culoarea roşie pentru ochiul stâng şi culoarea albastră pentru ochiul drept.

Daţi clic pe imagine ca să o vedeţi la dimensiunea maximă!
Iată un exemplu potrivit pentru experimentatori: privite cu ochelarii potriviţi, planurile se orientează în spaţiu, atât faţă-spate cât şi sus-jos.

Daţi clic pe imagine ca să o vedeţi la dimensiunea maximă!
Imaginea a fost obţinută prin prelucrarea a două imagini, una pentru ochiul stâng şi alta pentru ochiul drept, principiu pe care se bazează toate tehnicile stereoscopice.

Daţi clic pe imagine ca să o vedeţi la dimensiunea maximă!
Fotografiile pentru stânga şi dreapta se suprapun pe calculator cu ajutorul unui program specializat, precum AnaBuilder sau AnaMaker.

Daţi clic pe imagine ca să o vedeţi la dimensiunea maximă!
Efectul este mult mai pronunţat în cazul fotografiilor alb-negru. Comparaţi această imagine cu cea precedentă.

Daţi clic pe imagine ca să o vedeţi la dimensiunea maximă!
Amatorii pot folosi diferite alte programe de calculator ca să modeleze imagini plane (2D) obişnuite astfel încât să le dea o perspectivă tridimensională (3D).

Daţi clic pe imagine ca să o vedeţi la dimensiunea maximă!
Un soft foarte uşor de folosit pentru conversia 2D->3D este Auto3D.
Iată o imagine realizată astfel.

Daţi clic pe imagine ca să o vedeţi la dimensiunea maximă!
Distracţie plăcută!

.

Tezaurul României în fotografii 3D

.
În perioada 16 octombrie-13 noiembrie a.c., la Muzeul Naţional de Istorie a României se va putea vizita expoziţia „Tezaurul României în fotografii 3D”, anunţă situl de ştiri „Ştiinţa Azi”.
Vizitatorii vor putea vedea, cu ajutorul unor ochelari bicolori, fotografii tridimensionale cu scene din Columna lui Traian, cu diferite piese din tezaurul României şi cu locomotive şi trenuri vechi din ţara noastră. Expoziţia a fost realizată de domnul arhitect Matei Filip pentru Institutul Cultural Român, iar succesul ei a dus la mutarea ei la Muzeul Naţional de Istorie a României.

Tehnica poartă numele de fotografie stereoscopică şi constă în fotografierea unui obiect tridimensional din două puncte. Imaginile sunt procesate apoi de un soft special şi apoi imprimate în aşa fel încât ce ar vedea un ochi să fie tipărite cu o culoare, iar ce ar vedea al doilea ochi cu altă culoare. Apoi ochelari speciali permit ca printr-o lentilă să treacă doar o culoare, iar prin altă lentilă doar o altă culoare. Astfel, cei doi ochi văd lucruri diferite, exact cum ar vedea în mod normal un obiect natural şi astfel apare iluzia că priveşti un obiect 3D.

Echipa „Ştiinta Azi” a realizat un interviu amplu cu domnul Matei Filip acum câteva zile.
.

Oscilaţii compuse la Baia Mare

.
Ca de obicei, în ultimul sfârşit de săptămână din septembrie, la Baia Mare a fost organizată „Sărbătoarea Castanelor”. Şi în acest an, am găsit o modalitate de divertisment pentru public, legată de capitolul studiat aici: oscilaţii şi unde.

Noutatea a constituit-o nişte catarge, de care s-au legat copiii cu câte două corzi elastice, iar apoi s-au distrat după pofta inimii, sărind şi rotindu-se peste cap, executând nişte... oscilaţii compuse.

Să ne bucurăm împreună cu ei:


.