Măsurarea rezistenţelor foarte mari

.

Am recuperat dintr-un montaj nişte rezistoare de valoare mare, pe care avometrul digital M830B n-a putut să le măsoare pe scala cea mai mare, cea de 2 megaohmi. Cum tocmai recapitulam gruparea rezistenţelor în serie şi în paralel cu clasa a X-a, rezolvarea s-a arătat a fi simplă: fiecare piesă trebuie legată în paralel cu o valoare cunoscută şi apoi, din măsurarea rezistenţei totale, se poate calcula valoarea exactă.

 1 / R_total = 1 / R_etalon + 1 / R_x

de aici rezultă:

R_x = R_total x R_etalon / (R_total - R_etalon)

Pentru R_etalon = 569 kiloohmi şi R_total =  458 kiloohmi rezultă R_x = 2,348 megaohmi.

Pentru R_etalon = 956 kiloohmi şi R_total =  677 kiloohmi rezultă R_x = 2,319 megaohmi.

Diferenţa dintre cele două valori obţinute prin calcul este de 29 kiloohmi, adică măsurarea s-a făcut cu o eroare de 2%.

Metoda dă rezultate excelente până la valori de circa 10 megaohmi.

Un truc bun pentru a salva vieţi

La sfârşitul anilor '20, Umberto Nobile a întreprins o expediţie aeriană cutezătoare. El a încercat să ajungă la Polul Nord cu dirijabilul N4 Italia, dar, din cauza frigului, aparatul s-a prăbuşit în mijlocul gheţurilor. În copilărie, am văzut un film documentar unde se arăta cum a reuşit transmisionistul expediţiei să-şi refacă emiţătorul radio cu ajutorul unor improvizaţii geniale. Mesajul S.O.S. a fost recepţionat şi, după două săptămâni de lipsuri şi aşteptare, supravieţuitorii au fost salvaţi de un spărgător de gheaţă sovietic.

Ca să înlocuiască rezistoarele distruse, transmisionistul de pe Italia a trasat pe pertinax (puteţi încerca cu orice alt material plastic dur, dar în nici un caz pe hârtie, care absoarbe grafitul) mai multe linii cu creionul, între două contacte metalice. În clasă, am obţinut astfel rezistenţe de ordinul zecilor şi sutelor de kiloohmi, pe care le-am măsurat atât cu un ohmetru digital, cât şi cu o punte de măsură RC în curent alternativ. Spre surprinderea tuturor, precizia rezultatelor a fost comparabilă, deşi puntea de măsură este atât de simplă.

PS. Trucul cu traseele desenate cu o mină de grafit este folosit şi azi, dar de calculatorişti, pentru a mări frecvenţa de tact a microprocesoarelor (overclocking).