marți, 23 iunie 2009

„Îngeri şi demoni”, sursă de amuzament pentru fizicieni

.


A apărut nr. 2 / mai 2009 al revistei „Symmetry”, publicaţia americană de popularizare a fizicii particulelor elementare, editată în comun de Fermilab şi SLAC, la care oricine se poate abona gratuit, vizitând situl http://www.symmetrymagazine.org/

Unul dintre subiectele tratate la „Semnal către fundal” (Signal to Background) este proaspăt lansatul film „Angels and Demons”, după un alt roman al lui Dan Brown, unde Tom Hanks îl interpretează din nou pe Robert Langdon, simbolistul din „Codul lui Da Vinci” (2006). Primul film i-a revoltat pe credincioşii creştini, deoarece a încercat să acrediteze ideea că Iisus Hristos ar fi avut un copil cu Maria Magdalena, secret cunoscut de Leonardo da Vinci şi încifrat în „Cina cea de taină”. Criticii şi istoricii de artă s-au amuzat copios, deoarece Hollywood-ul a prezentat un talmeş-balmeş de concepte, amestecând genuri şi epoci.

De această dată, a venit rândul fizicienilor să râdă cu hohote. În „Îngeri şi demoni”, filmul modifică acţiunea din roman şi o actualizează (în stil hoolywoodian). Ca premiză a intrigii, scenariştii David Koepp şi Akiva Goldsman au apelat la cel mai mediatizat experiment de anul trecut: cică acceleratorul LHC de la Geneva ar fi reuşit să producă o cantitate mai mare de antimaterie, din care membrii unei societăţi secrete au furat o parte, ca să producă o bombă atomică mică şi superputernică, menită să distrugă Vaticanul. Numai că antimateria nu seamănă deloc cu dulceaţa pe care Tom Sawyer a şterpelit-o din cămara mătuşii Polly, ci e o prizonieră capricioasă şi periculoasă, ţinută în spaţiul precis configurat al unor câmpuri magnetice colosale, creat de nişte magneţi cât o casă.

O parte dintre filmări au avut loc chiar la CERN, dar mai mult în scop de publicitate reciprocă. Pe ecran, lumea „vânătorilor” de particule elementare a fost înfăţişată ca fiind una de o „opulenţă” rarissimă, de parcă toţi bogătaşii din lume s-ar întrece să prindă un loc la coada finanţării experimentului, iar cercetătorii ar dispune de echivalentul modern al cornului abundenţei. Evident, mecanismul real de producere, procedeele de capturare şi stocare a antimateriei au fost considerate ca neatractive, lipsite de senzaţional, deloc interesante pentru spectatori, aşa că regizorul Ron Howard a apelat la iconografia tradiţională, inspirată din gadgeturile apărute în filmele cu James Bond.

Symmetry” 2/2009 îl prezintă pe Rolf-Dieter Heuer, noul director general de la CERN, ne duce în vizită la Beijing Electron Positron Collider, unde savanţii chinezi studiază cuarcul „farmec” (charm) şi stârneşte o discuţie referitoare la paternitatea descoperirilor realizate în colectiv de către fizicieni. Dintre numeroasele subiecte colaterale, am ales în încheiere doar lucrările de grafică realizate de Sergio Cittolin, un fizician care a desenat detectoarele de la CERN în stilul lui Da Vinci. Probabil că Dan Brown ştie de ce...

Alte subiecte din această categorie:
Arhitectură bosonică
Symmetry nr. 6 / decembrie 2008
Babar în Symmetry
Symmetry nr. 4 / septembrie 2008
Symmetry nr. 3 / august 2008
Symmetry nr. 2 / martie-aprilie 2008
Symmetry nr. 1 / ianuarie-februarie 2008
Symmetry nr. 10 / decembrie 2007

.

Niciun comentariu: