Subiecte de referate pentru clasa a X-a

• Alessandro Volta
• André-Marie Ampère
• Michael Faraday
• Carl Friedrich Gauss
• Joseph Henry
• James Prescott Joule
• Charles Wheatstone
• Wilhelm Eduard Weber
• Georg Simon Ohm
• James Watt
• Hans Christian Oersted
• Thomas Alva Edison
• Gustav Robert Kirchhoff
• Charles Coulomb
• Hermann von Helmholtz
• Joseph Swan
• Peter Barlow
• William Gilbert
• Francis Hauksbee
• George Gamow
• Ion I. Agârbiceanu
• Traian I. Creţu

Subiecte de referate pentru clasa a XI-a

• Avantajele folosirii curentului alternativ
• Dezavantajele folosirii curentului alternativ
• Tensiuni şi frecvenţe nominale folosite în lume
• Heinrich Lenz
• Heinrich Hertz
• Ecuaţiile lui James Clerk Maxwell
• Samuel Morse
• Guglielmo Marconi, inventatorul radioului
• Nikola Tesla şi curentul alternativ
• Nikola Tesla şi descărcarile electrice
• Nikola Tesla şi telecomunicaţiile
• Convertoare DC-DC
• Transformatorul ridicător de tensiune
• Transformatorul de separare
• Transformatorul coborâtor de tensiune
• Redresarea curentului alternativ
• Radio România
• Radioamatorismul în România
• Transmiterea imaginilor la mare distanţă
• Oscilatoare radio
• Hidrocentrale româneşti
• Zeul electricităţii de la Vidraru
• Locomotiva Diesel-electrică
• Viitorul automobilului electric

Subiecte de referate pentru clasa a XII-a

• Centrala nucleară CANDU de la Cernavodă

• Wilhelm Conrad Röntgen (Nobel 1901)

• Antoine Henri Becquerel (Nobel 1903)

• Marie Curie, prima femeie laureată Nobel

• Joseph John Thomson (Nobel 1906)

• Niels Bohr  (Nobel 1922)

• Charles Wilson (Nobel 1927)

• Prinţul Louis de Broglie (Nobel 1929)

• James Chadwick  (Nobel 1935)

• Carl David Anderson (Nobel 1936)

• Enrico Fermi (Nobel 1938)

• Wolfgang Ernst Pauli (Nobel 1945)

• Hideki Yukawa (Nobel 1949)

• Pavel Alexeevici Cerenkov (Nobel 1958)

• Emilio Gino Segre (Nobel 1959)

• Eugene Paul Wigner (Nobel 1963)

• Richard P. Feynman (Nobel 1965)

• Abdus Salam (Nobel 1979)

• Peter W. Higgs (Nobel 2013)

• Arnold Sommerfeld,  cel mai ghinionist fizician

Circuit Păcălici

.
Pentru lecţiile unde se explică funcţionarea diodelor semiconductoare şi redresarea curentului alternativ este foarte folositor următorul „circuit păcălici”. Atenţie: el funcţionează doar alimentat cu curent alternativ!

Schema generală: diodele de comutaţie 1N4148 sunt foarte mici şi se camuflează cu uşurinţă. Din cauza lor, circuitul se comportă „anormal” faţă de un circuit logic ŞI (AND), cu care poate fi confundat la prima vedere:

Când ambele întrerupătoare sunt deschise, ambele LED-uri sunt stinse - lucru normal. 

Când ambele întrerupătoare sunt închise, se aprind ambele LED-uri - de asemenea, normal.

Paradoxal, când e închis întrerupătorul din dreapta se aprinde LED-ul din stânga, iar când e închis întrerupătorul din stânga se aprinde LED-ul din dreapta, deşi în ambele cazuri, datorită asemănării cu logica ŞI (AND), lumea se aşteaptă ca ambele să rămână stinse.

Explicaţia funcţionării „paradoxale”

Când K2 este închis şi K1 este deschis, prin diode trece semialternanţa pozitivă a curentului alternativ pe traseul marcat cu roşu şi se aprinde LED 2.

Când K1 este închis şi K2 este deschis, prin diode trece semialternanţa negativă a curentului alternativ pe traseul marcat cu albastru şi se aprinde LED 1.

.

Eclipsa solară parţială văzută din Jibou

.

.

Lumină fără fir

.
Am găsit schema de alimentare fără fir a unui LED pe canalul „Ludic Science” de pe Youtube.



Cum n-am avut un tranzistor 2N2222 (tranzistor de comutaţie, medie putere), am folosit întâi un 13003 recuperat dintr-un bec ecologic, dar montajul n-a intrat în oscilaţie. Introducerea unei rezistenţe de polarizare între baza tranzistorului şi bobină n-a produs nici un efect.

Am încercat şi cu un 13002 şi, spre norocul meu, am cuplat un miliampermetru între baterie şi oscilator, moment în care emiţătorul şi-a dat drumul. Când am decuplat aparatul de măsură, oscilaţiile au încetat. Mi-am dat seama că pe circuitul de emitor trebuie să intercalez o rezistenţă de valoare mică, s-a potrivit una de 22 ohmi. Căderea de tensiune pe rezistenţa adăugată a fost de 880 mV, deci a rezultat un curent de 40 mA. Pentru această valoare, a devenit evident că se poate folosi şi un tranzistor npn din seria BC, care suportă un curent de colector de până la 50 mA.

Deci, schema definitivă a montajului este:

Am introdus emiţătorul într-o cutie de bandă izolatoare prevăzută cu cele două borne de conectare la o baterie R6 (AA) şi am lipit bobina de fund. Iată aici fotografia montajului.

Am întors cutia, plasticul e destul de subţire pentru a permite transferul de energie. Am construit şi un alt receptor, bobinat cu un diametru de 30 mm, cu un LED de altă culoare. Iată aici două receptoare concentrice în plină activitate:

Pentru o tensiune a LED-ului receptor de 3,5 V şi un curent de 10 mA, rezultă un randament de 58% transmitere a energiei. (Un transformator cu un miez feromagnetic transmite 95%.)
.

Ziua lui Pi

.
Anglo-saxonii scriu datele în formatul Lună / Zi / An (numai ultimele două cifre), astfel încât 14 Martie a devenit la ei Ziua lui Pi: 3/14/15. Iar ora 9, 26 minute și 53 secunde reprezintă momentul cel mai potrivit pentru a marca celebrarea... raportului dintre circumferinţa şi diametrul unui cerc:

3/14/15 9:26:53

.

Eclipsa parțială de Soare din 20 martie

.
O eclipsă de Soare se produce atunci când Luna trece printre Soare și Pământ, iar Luna acoperă parțial sau total discul solar.

În România, eclipsa parțială de Soare din 20 martie începe în jurul orei 10:45, are maximul în jurul orei 11:55 și se termină la ora 13:05, având o durată medie de două ore și 20 de minute pentru țara noastră, explică astronomul Adrian Șonka în revista „Vega”, o revistă de astronomie editată de Astroclubul București.

Potrivit acestuia, acoperirea Soarelui de către Lună va varia în funcție de locul observației, fiind mai scăzută în sudul țării și mai ridicată în nord. Procentul de acoperire a discului solar va fi cuprins între 40 și 55%. În Jibou, dacă va fi vreme frumoasă, se va vedea circa 48% din Soare şi 52% din Luna suprapusă peste discul solar.

Următoarea eclipsă de Soare vizibilă din România, dupa eclipsa de Soare din 20 martie 2015, va fi o mică eclipsă parțială care se va produce pe 21 iunie 2020.

(sursă: http://greatnews.ro/eclipsa-partiala-de-soare-din-20-martie-ce-vom-putea-vedea-din-romania/)

.

Forţa elastică (sau a unui elastic)

.

Un dispozitiv simplu, bazat pe un pistol împăturit din hârtie simplu modificat, menit să evidenţieze - literalmente - forţa elastică (sau forţa unui elastic).

Măsurarea rezistenţelor foarte mari

.

Am recuperat dintr-un montaj nişte rezistoare de valoare mare, pe care avometrul digital M830B n-a putut să le măsoare pe scala cea mai mare, cea de 2 megaohmi. Cum tocmai recapitulam gruparea rezistenţelor în serie şi în paralel cu clasa a X-a, rezolvarea s-a arătat a fi simplă: fiecare piesă trebuie legată în paralel cu o valoare cunoscută şi apoi, din măsurarea rezistenţei totale, se poate calcula valoarea exactă.

 1 / R_total = 1 / R_etalon + 1 / R_x

de aici rezultă:

R_x = R_total x R_etalon / (R_total - R_etalon)

Pentru R_etalon = 569 kiloohmi şi R_total =  458 kiloohmi rezultă R_x = 2,348 megaohmi.

Pentru R_etalon = 956 kiloohmi şi R_total =  677 kiloohmi rezultă R_x = 2,319 megaohmi.

Diferenţa dintre cele două valori obţinute prin calcul este de 29 kiloohmi, adică măsurarea s-a făcut cu o eroare de 2%.

Metoda dă rezultate excelente până la valori de circa 10 megaohmi.