vineri, 22 august 2008
Ultimul avatar a lui Tristan
Vladimir Colin (1921-1991) a scris o serie de povestiri greu de plasat într-o categorie anume: fantastic sau ştiinţifico-fantastic. Una dintre frumoasele îngemănări ale tradiţiilor medievale cu conceptele moderne din fizica nucleară o reprezintă „Ultimul avatar a lui Tristan”, o naraţiune dedicată trudei şi abnegaţiei alchimiştilor, a căror ultim scop nu era producerea aurului artificial prin transmutarea metalelor „inferioare”, ci transformarea iniţiatului.
joi, 21 august 2008
Sunetul care măreşte sânii femeilor
Tomabechi Hideto este un fizician şi un muzician japonez, pasionat de studierea sunetelor subliminale. El a creat o secvenţă muzicală care, folosită ca şi sonerie a telefonului mobil, astfel încât să fie auzită de 20 de ori pe zi vreme de 10 zile, măreşte sânii femeilor. Înregistrarea conţine ascunsă, acoperită de armoniile instrumentelor, plânsul unui bebeluş înfometat, sunet care, în timp, pune în mişcare anumiţi hormoni şi provoacă un răspuns din partea organismului feminin.
miercuri, 20 august 2008
Kit solar ieftin
(vezi şi mp3player solar, partea 1 şi 2)
Celula solară folosită pentru alimentarea mp3playerului este una de mare randament, din siliciu monocristalin, de un maroniu închis, cu multe firicele prin ea. Din păcate, n-am găsit încă una ca şi ea.
În magazine, a apărut un nou tip de lampă de grădină, mult mai ieftină, cu un singur acumulator Ni-Cd (1,2 V / 600 mAh), o celulă solară cu doar patru perechi de firicele şi un mic ridicător de tensiune pentru unicul LED (alb). Ca un dezavantaj al acestora, să notăm că nu sunt bine chituite şi, puse în grădină, se umplu cu apă la prima ploaie, dar oricum noi am avut nevoie de celulele solare din ele, iar cine doreşte poate rezolva izolarea antiacvatică cu nişte clei Picătura.
Lămpile ieftine sunt de provenienţă chinezească, vândute printr-o firmă din Ungaria. O pereche (o cutie cu 2 bucăţi) costă la magazinul Electrosport 21,50 RON, adică în jur de 6 euro. Lampa mai sofisticată a costat 29 RON, adică în jur de 8 euro.
Celulele ieftine sunt din siliciu policristalin, au o culoare albăstrie şi furnizează maxim 2,3 V la un curent de scurtcircuit de 30-35 mA. Pentru experimente, am cumpărat 2 cutii, adică 4 celule. Grupate câte două în serie şi apoi două legate în paralel cu celelalte două, am obţinut pe un Soare puternic 2 x 2,25 V = 4,5 V şi 2 x 35 mA = 70 mA.
Să aveţi mare grijă la legarea în serie şi paralel ca celulele să fie de acelaşi tip şi funcţionale (să aibă valori egale ale curenţilor de scurtcircuit, măsuraţi la aceeaşi intensitate luminoasă), altfel, celula mai slabă ori chiar defectă va acţiona ca o rezistenţă introdusă în circuit şi va diminua drastic randamentul generatorului solar.
Puterea furnizată de panoul din 4 celule solare este:
P = U I = 4,5 V x 0,07 A = 0,315 W = 315 mW.
Nu pare mult, dar ea poate încărca, la un curent de 60 mA, în doar 10 ore de soare intens (într-o zi senină de vară, de dimineaţa până seara) 3 acumulatoare Ni-Cd de 600 mAh fiecare.
Pentru comparaţie, un panou de 50W, din celule monocristaline, de mare randament, este de dimensiunea unei ferestre şi poate genera energia necesară pentru a alimenta simultan 2-3 becuri fluorescente de 15 W sau un televizor (să nu amintim aici preţul panoului, care este de câteva sute de euro).
În cazul de faţă, cei 70 mA la 4,5 V au permis alimentarea unui motor tip HDN 7B6R de 3,4 V construit de Matsushita în 30 septembrie 1988, adică vechi de 20 de ani, dar încă perfect funcţional.
El îşi are povestea lui.
La începutul carierei mele de profesor, în 1989, am pus deoparte la CEC 3000 de lei. Erau bani serioşi, un salariu şi jumătate, din care s-ar fi putut cumpăra, dacă s-ar fi găsit în prăvălii, un frigider, un televizor Sport sau o combină muzicală Hi-Fi.
După Revoluţie, în 1990, a început scăderea valorii de cumpărare a banilor. Am sperat ca CEC-ul să aibă grijă de banii mei şi o vreme i-am păstrat acolo, dar apoi, când lucrurile s-au stricat rău de tot, i-am scos şi mi-au ajuns să cumpăr cu ei un walkman, un minicasetofon cu căşti.
Acest aparat m-a slujit ani mulţi şi, cum avea un mecanism bine realizat, fără fluctuaţii de viteză, l-am folosit cu succes la încărcarea software-ului pentru primul meu calculator, un HC-85 (o clonă autohtonă a celebrului ZX Spectrum Sinclair). Când mecanismul s-a uzat, am aruncat carcasa, dar am recuperat şi am păstrat piesele, care, iată, acum mi-au prins foarte bine, spre bucuria copiilor şi elevilor cărora le-am arătat cum soarele învârte un mic ventilator.
Cei 43 de lei cheltuiţi pe lămpile de grădină constituie valoarea unei alocaţii lunare şi nu constituie bani pierduţi, dimpotrivă, reprezintă o investiţie care se recuperează repede.
Cu o diodă de separare (de exemplu, un mic 1N4148, ca acumulatoarele să nu se descarce prin celule când nu e Soare) plasată între micul panou solar şi 3 dintre acumulatoarele Ni-Cd scoase din lămpi, celulele solare pot fi folosite pentru înmagazinarea energiei electrice, ca apoi să alimenteze diferite aparate cu baterii.
Gândiţi-vă câţi bani veţi economisi dacă, în loc să cumpăraţi baterii de la prăvălie, veţi folosi acumulatoarele din lămpile de grădină, reîncărcate la Soare. Pentru acumulatoarele Ni-Cd, producătorii garantează 500 de cicluri de încărcare-reîncarcare, în absenţa scurtcircuitelor sau a umezelii.
Celula solară folosită pentru alimentarea mp3playerului este una de mare randament, din siliciu monocristalin, de un maroniu închis, cu multe firicele prin ea. Din păcate, n-am găsit încă una ca şi ea.
În magazine, a apărut un nou tip de lampă de grădină, mult mai ieftină, cu un singur acumulator Ni-Cd (1,2 V / 600 mAh), o celulă solară cu doar patru perechi de firicele şi un mic ridicător de tensiune pentru unicul LED (alb). Ca un dezavantaj al acestora, să notăm că nu sunt bine chituite şi, puse în grădină, se umplu cu apă la prima ploaie, dar oricum noi am avut nevoie de celulele solare din ele, iar cine doreşte poate rezolva izolarea antiacvatică cu nişte clei Picătura.
Lămpile ieftine sunt de provenienţă chinezească, vândute printr-o firmă din Ungaria. O pereche (o cutie cu 2 bucăţi) costă la magazinul Electrosport 21,50 RON, adică în jur de 6 euro. Lampa mai sofisticată a costat 29 RON, adică în jur de 8 euro.
Celulele ieftine sunt din siliciu policristalin, au o culoare albăstrie şi furnizează maxim 2,3 V la un curent de scurtcircuit de 30-35 mA. Pentru experimente, am cumpărat 2 cutii, adică 4 celule. Grupate câte două în serie şi apoi două legate în paralel cu celelalte două, am obţinut pe un Soare puternic 2 x 2,25 V = 4,5 V şi 2 x 35 mA = 70 mA.
Să aveţi mare grijă la legarea în serie şi paralel ca celulele să fie de acelaşi tip şi funcţionale (să aibă valori egale ale curenţilor de scurtcircuit, măsuraţi la aceeaşi intensitate luminoasă), altfel, celula mai slabă ori chiar defectă va acţiona ca o rezistenţă introdusă în circuit şi va diminua drastic randamentul generatorului solar.
Puterea furnizată de panoul din 4 celule solare este:
P = U I = 4,5 V x 0,07 A = 0,315 W = 315 mW.
Nu pare mult, dar ea poate încărca, la un curent de 60 mA, în doar 10 ore de soare intens (într-o zi senină de vară, de dimineaţa până seara) 3 acumulatoare Ni-Cd de 600 mAh fiecare.
Pentru comparaţie, un panou de 50W, din celule monocristaline, de mare randament, este de dimensiunea unei ferestre şi poate genera energia necesară pentru a alimenta simultan 2-3 becuri fluorescente de 15 W sau un televizor (să nu amintim aici preţul panoului, care este de câteva sute de euro).
În cazul de faţă, cei 70 mA la 4,5 V au permis alimentarea unui motor tip HDN 7B6R de 3,4 V construit de Matsushita în 30 septembrie 1988, adică vechi de 20 de ani, dar încă perfect funcţional.
El îşi are povestea lui.
La începutul carierei mele de profesor, în 1989, am pus deoparte la CEC 3000 de lei. Erau bani serioşi, un salariu şi jumătate, din care s-ar fi putut cumpăra, dacă s-ar fi găsit în prăvălii, un frigider, un televizor Sport sau o combină muzicală Hi-Fi.
După Revoluţie, în 1990, a început scăderea valorii de cumpărare a banilor. Am sperat ca CEC-ul să aibă grijă de banii mei şi o vreme i-am păstrat acolo, dar apoi, când lucrurile s-au stricat rău de tot, i-am scos şi mi-au ajuns să cumpăr cu ei un walkman, un minicasetofon cu căşti.
Acest aparat m-a slujit ani mulţi şi, cum avea un mecanism bine realizat, fără fluctuaţii de viteză, l-am folosit cu succes la încărcarea software-ului pentru primul meu calculator, un HC-85 (o clonă autohtonă a celebrului ZX Spectrum Sinclair). Când mecanismul s-a uzat, am aruncat carcasa, dar am recuperat şi am păstrat piesele, care, iată, acum mi-au prins foarte bine, spre bucuria copiilor şi elevilor cărora le-am arătat cum soarele învârte un mic ventilator.
Cei 43 de lei cheltuiţi pe lămpile de grădină constituie valoarea unei alocaţii lunare şi nu constituie bani pierduţi, dimpotrivă, reprezintă o investiţie care se recuperează repede.
Cu o diodă de separare (de exemplu, un mic 1N4148, ca acumulatoarele să nu se descarce prin celule când nu e Soare) plasată între micul panou solar şi 3 dintre acumulatoarele Ni-Cd scoase din lămpi, celulele solare pot fi folosite pentru înmagazinarea energiei electrice, ca apoi să alimenteze diferite aparate cu baterii.
Gândiţi-vă câţi bani veţi economisi dacă, în loc să cumpăraţi baterii de la prăvălie, veţi folosi acumulatoarele din lămpile de grădină, reîncărcate la Soare. Pentru acumulatoarele Ni-Cd, producătorii garantează 500 de cicluri de încărcare-reîncarcare, în absenţa scurtcircuitelor sau a umezelii.
marți, 19 august 2008
Jucărie solară
Iată că o celulă solară de mare randament poate să facă mai mult decât să furnizeze curent pentru un mp3player. Alex Baccilu din Constanţa a experimentat mai multe tipuri de maşinuţe alimentate cu energie solară. Iată una dintre ele:
Cei interesaţi pot reface firul experimentelor urmărind discuţiile de pe Forumul Modeliştilor.
Cei interesaţi pot reface firul experimentelor urmărind discuţiile de pe Forumul Modeliştilor.
duminică, 17 august 2008
Un film despre Feynman
Richard Phillips Feynman (1918-1988) a rămas cunoscut nu atât datorită faptului că a luat Premiul Nobel pentru Fizică în 1965, cât datorită felului său nonconformist de abordare a ştiinţei, lucru dovedit şi în cărţile scrise, multe dintre ele traduse în româneşte:
- Richard P. Feynman, Despre caracterul legilor fizicii, Editura Pergament, Bucureşti, 2006.
- Richard P. Feynman, Robert Leighton, Matthew Sands, Fizica modernă (3 vol.), Editura Tehnică, Bucureşti, 1969.
- Richard P. Feynman, QED, strania teorie despre lumina si materie, Editura Pergament, Bucureşti, 2007.
- Richard P. Feynman, Şase lecţii uşoare, Editura Humanitas, Bucureşti, 2007.
O lectură amuzantă şi plăcută o reprezintă autobiografia sa, „Surely You're Joking, Mr. Feynman!”, pe care am citit-o în versiune maghiară, deoarece nu ştiu să fi fost tradusă în româneşte.
Ea l-a inspirat şi pe actorul Matthew Broderick să realizeze filmul „Infinity”, pe baza unui scenariu scris de mama sa, Patricia Broderick.
Pelicula a fost caracterizată ca (şi este) o dramă, drept care mulţimea fanilor, obişnuiţi cu un Feynman voios şi aflat departe de toate grijile vieţii, au protestat în cor: „Ăsta nu este Feynman pe care-l ştim noi!”
Într-adevăr, acesta este un film trist despre o iubire tragică şi felul cum a fost realizată prima bombă atomică (Proiectul Manhattan).
Poate că măreţia lui Feynman constă tocmai în felul cum a ştiut şi a reuşit să treacă peste atâtea dureri şi necazuri.
sâmbătă, 16 august 2008
Fotografii rotitoare
.
Situl StiintaAzi.ro prezintă azi una dintre fotografiile rotitoare realizate de Peter McCready, unde se vede detectorul acceleratorului ALICE de la CERN, experiment menit să recreeze condiţiile Universului la scurt timp după Big Bang, la care participă (indirect) şi ţara noastră.
Peter McCready a realizat mai multe poze la 360 de grade ale detectoarelor ATLAS, CMS şi ALICE, fotografii puse pe situl propriu: petermccready.com. Trebuie doar să vă plimbaţi cu mouse-ul pe poză pentru a examina imaginea din orice direcţie doriţi.
Nu decuplaţi difuzoarele, fotografiile sunt însoţite şi de un fond audio.
.
Situl StiintaAzi.ro prezintă azi una dintre fotografiile rotitoare realizate de Peter McCready, unde se vede detectorul acceleratorului ALICE de la CERN, experiment menit să recreeze condiţiile Universului la scurt timp după Big Bang, la care participă (indirect) şi ţara noastră.
Peter McCready a realizat mai multe poze la 360 de grade ale detectoarelor ATLAS, CMS şi ALICE, fotografii puse pe situl propriu: petermccready.com. Trebuie doar să vă plimbaţi cu mouse-ul pe poză pentru a examina imaginea din orice direcţie doriţi.
Nu decuplaţi difuzoarele, fotografiile sunt însoţite şi de un fond audio.
.
A înnebunit firma farmaciei
Farmacia Farmalex din centrul oraşului are o firmă luminoasă, cu LED-uri verzi, care anunţă data, ora, temperatura şi urează multă sănătate trecătorilor.
Ieri, la orele 15:00, când a fost arşiţa cea mai cumplită, a luat-o razna şi a început să clipească precum un semafor defect.
Florăresele de lângă „tirbuşon” (fântâna arteziană cu scară în spirală), ieşite să vândă buchete pentru cei care sărbătoreau Sântă Mărie Mare, au spus că afişajul a mers bine până când a arătat 39 C, apoi a dat un „abandon tu travail” (1) şi s-a transformat în licurici de discotecă. Păcat că n-am avut la mine aparatul foto, să filmez faza.
Aseară s-a anunţat la jurnal că 15 august a fost cea mai călduroasă zi din acest an. Cu certitudine aşa a fost, deoarece până acum nu s-a întâmplat ca firma luminoasă s-o ia razna.
Nota 1: mesaj de eroare în străvechiul limbaj de programare Fortran, înseamnă: „se renunţă la executarea programului”
Ieri, la orele 15:00, când a fost arşiţa cea mai cumplită, a luat-o razna şi a început să clipească precum un semafor defect.
Florăresele de lângă „tirbuşon” (fântâna arteziană cu scară în spirală), ieşite să vândă buchete pentru cei care sărbătoreau Sântă Mărie Mare, au spus că afişajul a mers bine până când a arătat 39 C, apoi a dat un „abandon tu travail” (1) şi s-a transformat în licurici de discotecă. Păcat că n-am avut la mine aparatul foto, să filmez faza.
Aseară s-a anunţat la jurnal că 15 august a fost cea mai călduroasă zi din acest an. Cu certitudine aşa a fost, deoarece până acum nu s-a întâmplat ca firma luminoasă s-o ia razna.
Nota 1: mesaj de eroare în străvechiul limbaj de programare Fortran, înseamnă: „se renunţă la executarea programului”
vineri, 15 august 2008
O culegere americană de probleme
Întotdeauna e folositor să tragi cu ochiul la ceea ce fac alţii, să compari metodele, stilul de lucru, ritmul şi rezultatele obţinute cu ceea ce reuşeşti să faci prin propriile strădanii. Iată o culegere de probleme de fizică din celebra serie „... pentru to(n)ţi”:
Steven Holzner - „Physics Workbook for Dummies”:
Pe amazon.com puteţi consulta cuprinsul cărţii şi câteva pagini. Capitolul 11 (pag. 195-214) este dedicat mişcării oscilatorii şi, practic, reprezintă o compunere a noţiunilor despre conservarea energiei, transformarea energiei potenţiale în energie cinetică şi viceversa. Problemele propuse sunt de nivel foarte accesibil sau mediu, iar soluţiile sunt date la sfârşitul capitolului.
Steven Holzner - „Physics Workbook for Dummies”:
Pe amazon.com puteţi consulta cuprinsul cărţii şi câteva pagini. Capitolul 11 (pag. 195-214) este dedicat mişcării oscilatorii şi, practic, reprezintă o compunere a noţiunilor despre conservarea energiei, transformarea energiei potenţiale în energie cinetică şi viceversa. Problemele propuse sunt de nivel foarte accesibil sau mediu, iar soluţiile sunt date la sfârşitul capitolului.
joi, 14 august 2008
Unde la Jocurile Olimpice
Pentru că în China, cifrele 3 şi 8 sunt considerate ca norocoase, Jocurile Olimpice 2008 au început în 8.08.2008, la orele 8:08 PM. Spectacolul inaugural ne-a oferit mai multe exemple de mişcări care se propagau ca nişte unde, începând cu mişcările toboşarilor de la început, continuând cu jocul tiparelor de ceramică, apoi cu padelele manevrate la episodul despre exploratorii chinezi. Deosebit de spectaculoşi au fost „paşii de foc” care păreau că se îndreaptă prin văzduh către stadionul olimpic „Cuib de pasăre”. De altfel, jerbele şi valurile de artificii au demonstrat încă o dată că praful de puşcă a fost inventat de poporul din Imperiul de Mijloc pentru a da strălucire marilor evenimente, nicidecum pentru a omorî oamenii:
O frumoasă conjuncţie Lună-Jupiter
Aseară, deasupra orizontului de Sud, în Constelaţia Săgetătorului, Luna (aproape plină) a trecut pe sub un Jupiter de o strălucire extremă, oferind un spectacol ceresc de excepţie. Iată o fotografie făcută la orele 22:00, cu modestul nostru Sanyo Xacti 5.0 (am colorat în alb punctul unde se află Jupiter, ca să se vadă mai bine):
Ca să identificăm corpurile cereşti, ne-am dus pe situl www.fourmilab.ch, unde există un program de orientare pe harta cerească: The Virtual Telescope
Stellarium este un program open-source, o hartă cerească interactivă, bună de folosit când n-aveţi semnal de internet. Are mai multe versiuni, inclusiv pentru Windows şi Linux. Cea pentru Windows se descarcă legal şi gratuit de pe sourceforge.net şi cere un microprocesor iute şi, dacă se poate, o placă grafică cu accelerator 3D. Pe un Pentium IV vechi de 2-3 ani, cu memoria video parte a RAM-ului de pe placa-mamă, a rulat fără probleme, iată dovada:
Alaltăieri, 12 august a.c., către Husia (orizontul de Nord-Est) s-a putut vedea „ploaia de stele căzătoare” care par să vină din constelaţia Perseus (Perseidele). Dacă sâmbătă, 16 august a.c., va fi senin noaptea, merită să urmăriţi Eclipsa parţială de Lună, care va începe, funcţie de locul unde vă aflaţi, înainte de orele 22:00, cu faza maximă la miezul nopţii şi va dura până la 2:00.
Ca să identificăm corpurile cereşti, ne-am dus pe situl www.fourmilab.ch, unde există un program de orientare pe harta cerească: The Virtual Telescope
Stellarium este un program open-source, o hartă cerească interactivă, bună de folosit când n-aveţi semnal de internet. Are mai multe versiuni, inclusiv pentru Windows şi Linux. Cea pentru Windows se descarcă legal şi gratuit de pe sourceforge.net şi cere un microprocesor iute şi, dacă se poate, o placă grafică cu accelerator 3D. Pe un Pentium IV vechi de 2-3 ani, cu memoria video parte a RAM-ului de pe placa-mamă, a rulat fără probleme, iată dovada:
Alaltăieri, 12 august a.c., către Husia (orizontul de Nord-Est) s-a putut vedea „ploaia de stele căzătoare” care par să vină din constelaţia Perseus (Perseidele). Dacă sâmbătă, 16 august a.c., va fi senin noaptea, merită să urmăriţi Eclipsa parţială de Lună, care va începe, funcţie de locul unde vă aflaţi, înainte de orele 22:00, cu faza maximă la miezul nopţii şi va dura până la 2:00.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)