Un ciurdar şi un matematician doctor docent, cu „ţ” lucrări publicate în străinătate, membru al Academiei Române, călătoresc de la Braşov la Cluj, în acelaşi compartiment din trenul accelerat de Baia Mare.
Trenul trece pe lângă o ciurdă. Văcarul numără: „1, 2, 3, 4... 89 de văcuţe.” Matematicianul se uită la rându-i pe fereastră, numără şi el, ajunge pe la patruzeci şi ceva de bovine şi apoi le pierde şirul.
Ajung lângă o altă cireadă. Văcarul: „1, 2, 3, 4... 123 de vaci şi 37 de ghiboliţe.” Matematicianul scoate un laptop cu wireless, se conectează la internet, caută un satelit, îi indică poziţia locului cu GPS-ul... tot nu reuşeşte să afle câte bovine sunt.
Mai trec pe lângă o ciurdă... Văcarul: „1, 2, 3, 4, 5... 157 de capete.” Matematicianul dă un telefon la judeţ, apoi altul la comună, i se face legătura cu ferma din zonă, dar îngrijitorul îl anunţă că inginerul e la o şedinţă, iar medicul veterinar e plecat pe teren. Savantul rămâne perplex, închide mobilul, se înfurie şi îi spune ciurdarului:
-Ascultă, bă ţărane! Eu sunt doctor docent, membru al Academiei Române. Am încercat să le număr, m-am conectat prin GPS, am sunat la prieteni şi tot nu am reuşit să aflu câte cornute sunt pe păşune. Spune-mi, cum ai făcut?
-Apăi foarte simplu, dom' profesor: am numărat câte picioare au şi le-am împarţit la 4!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu