Artă la opt picioare

O imagine a gardului şcolii. Arată ca şi cum ar fi din sticlă securizată, după ce am tras cu puşca în ea. De fapt, e o pânză de păianjen apărută peste noapte. Arta unui artist cu opt picioare.

Harfă din pahare

.

Toccata și fuga in D minor de J. S. Bach - BWV 565

Origami în tabăra de la Hida

Biserica reformată a organizat la Hida o tabără unde au venit copiii din toate colţurile judeţului: Jibou, Mineu, Sâncraiu Silvaniei, Zalău etc. Grupul din Jibou a venit condus de pastorul Högye Gál Roberto şi cantorul Molnár Zoltán. Ieri a fost ziua când copiii s-au jucat cu împăturitul hârtiei, activitate organizată împreună cu Simone Györfi. După cină, când Luceafărul de Seară a apus, ziua s-a încheiat cu un foc de tabără uriaş, care a proiectat sute de jerbe de scântei în înalt.

Un sit dedicat lui Traian I. Creţu

Profesorul universitar doctor Traian I. Creţu s-a născut la 10 iulie 1937 în satul Traniş, comuna Năpradea, judeţul Sălaj. Şi-a început studiile universitare la Facultatea de Fizică, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi le-a continuat la Facultatea de Inginerie Fizică, Universitatea Tehnică din Sankt Petersburg. După obţinerea titlului de inginer în inginerie fizică, fizică nucleară, a fost încadrat ca asistent universitar la Catedra de Structura Materiei, Facultatea de Fizică, Universitatea din Bucureşti, de unde, după scurt timp, şi-a continuat studiile pentru doctorat la Instituţul de Fizică Aplicată, Universitatea Tehnică din Dresda. Aici şi-a susţinut teza de doctorat în "Spectroscopie nucleară", fiind declarat doctor inginer cu distincţia "Summa cum laudae"... [citiţi mai departe]

Sala absolvenţilor de la Liceul Ion Agârbiceanu

Cum să faceţi alb din negru

.
Afişajele cu cristale lichide folosesc un filtru de polarizare, care pune în evidenţă rotirea planului luminii şi lasă să se vadă cifrele. Dacă el lipseşte, totul devine argintiu şi nu se distinge nimic.

 Întoarceţi bucăţica de folie polarizantă pe cealaltă parte şi atunci cifrele vor deveni strălucitoare, iar fundalul se va întuneca. În plus, display-ul „hăckuit” (modificat într-un mod diferit de intenţiile producătorilor) va dobândi un plus de distincţie.

Iată cum poate fi modificat un ecran de Gameboy în acest fel:
http://blog.gg8.se/wordpress/2009/11/23/how-to-patch-your-dmg-to-use-a-biverted-palette/

Fizica hârtiei

Împreună cu domnul Liviu Vlaicu, am ţinut azi o oră de ştiinţă distractivă în sala mare a Casei Corpului Didactic din Zalău. Tema aleasă a fost în ton cu expoziţia de flori origami: „Fizica hârtiei”. Au participat elevii din clasa a VI-a de la Şcoala Horea din Şimleu Silvaniei, pregătiţi de doamna Alina Breban.

Domnul Liviu Vlaicu.

Hârtia provine din Extremul Orient.

Un truc învăţat de la Sensei Kovács Tibor.

Aşa am ajuns să spargem nuci cu ziarul...

De câte ori poate fi împăturită o foaie de ziar?

De câte ori poate fi înjumătăţită o foaie de ziar?

Lansarea rachetei de hârtie „Gheară de Ninja”.

Problema paharului ridicat la... etaj.

Hârtia reduce frecarea (un truc pentru mutat mobilele).

Cărţile din... Magdeburg (ori papiro-ridichea uriaşă)

Un conector curcubeu

.

Cablul de conectare a unei duble mufe pentru conectarea dispozitivelor USB a fost realizat în toate culorile curcubeului.

Prima uzină electrică din Jibou

.

PENTRU CE S-A ÎNGLODAT PLANUL LUMINAŢIEI ELECTRICE A JIBOULUI?

Laurenţiu Bran

     Comuna Jibou, care are mare circulaţie şi are prospecte reale de a desvolta în viitorul apropiat, se luptă de mult pentru instalarea unui centru electric atât de necesar pentru desvoltarea sa. Avea planul făcut deja din a.[nul] 1914 pentru construirea şi instalarea unei uzini electrice comunale, dar realizarea acestui plan l-a zădărnicit războiul mondial.
     Încă în a.[nul] 1923 m-am frământat mult cu gândul, cum s-ar putea resolvi problema aceasta de interes vital pentru comuna Jibou, care astăzi este un emporiu de seamă al industriei şi al comerciului.
     Turbinele de pe Valea Agrijului şi puterile motrice existente sunt insuficiente ca să provadă Jiboul cu energia electrică suficientă, - iar ca să prinzi energia din căderea apei fluviului Someş din apropiere, ar reclama un capital atât de horibil, încât nu poate veni nici în combinaţie în chestia aceasta.
     Între aceste împrejurări a sosit la comuna Jibou ofertul Minelor de cărbuni din Surduc, în senzul căruia aceasta Societate minieră se declară de a fi dispusă a provedea cu lumină electrică comuna Jibou dacă în urma pertractărilor vor ajunge de acord în cauza aceasta. - Eu îndată m-am pus pe lucru şi cu multă bucurie, în scurtă vreme am terminat planul tehnic şi financiar. Toate aceste fiind terminate, nu lipsea decăt acordul cu antistia comunală. Prinzând vestea despre aceste planuri firma jibouană P. Delanoy (proprietarul fabricei de ferestreu) şi socotind acapararea acestei afaceri rentabilă pentru sine, a intrat el în negoţieri cu antistia comunală, care, în contra părerilor esperţilor a contractat cu această firmă pentru a fi provăzută cu curentul electric necesar.
     Aceasta contractare a pus în vedere clară mentalitatea firmei Delanoy pe toată linia.
     Prefectul judeţan de-atunci s-a grăbit a aproba contractul, care, cu toate actele a fost înaintat forurilor competente.
     Asta-i starea faptică de azi, dar e nădejde că contractul iscălit cu atâta grabă din partea primăriei, va fi redus la a lui valoare reală care o-a avut la naşterea sa când s-a născut mort. În cele următoare voiu trage un paralel între aceste două oferte, arătând soluţiile technice şi financiare.
     D-l Delanoy are planul să-şi schimbe locomobilul esistent dela ferestreul său cu unul mai mare, de circa 100 HP. Jiboul necesitează cel puţin 5000 bucăţi lămpi (a de 25 lumini) şi cel puţin o energie industrială de 50 HP, adeca în total are lipsă de o energie electrică efectivă de 75-80 HP ca să fungheze neconturbat şi fără întrerumpere curentul electric. Cum socoate d-l Delanoy să rezolve problema aceasta cu o putere de 100-100 HP? Aceasta-i o enigmă, cu atăt mai vârtos ca tot atunci şi pentru ferestreu are lipsă de o energie de cel mai puţin 40-50 HP. Dar abstragând dela aceasta imposibilitate tehnică, ferestreul d-lui Delanoy nu e nici odată în funcţie permanentă (n-a fost nici în trecut, nu e nici azi) deci nu poate produce cvantul de aşanumita făină de ferestreu, menit să încălzească cazanul, iar întrebuinţând cărbuni (lignite), aceasta împrejurare ingreună mult poziţia cheltuelelor.
     Instalarea, susţinerea şi amortizarea unei energii centrale cu abori, după cum a arătat şi d-l Delanoy, reclamă spese, în urma cărora preţul tarifal a luminei electrice ar fi atăt de urcat încât în loc să contribue la desvoltarea comunei, ar depărta toată lumea dela folosirea luminei.

Elevă premiată în Franţa

.


Ioana Neamţu este elevă în clasa a X-a şi pasionată de inventică. Ea a reprezentat Palatul Copiilor din Piteşti, mai exact cercul de inventică, sub îndrumarea profesorului Dan Slăvilă. Lucrarea câştigătoare a argeşencei este un detector de tensiune, iar aceasta nu este singura ei performanţă în acest domeniu, ea obţinând şi alte premii la ediţiile precedente.
.