marți, 3 noiembrie 2009

Symmetry nr. 5 / octombrie 2009

.

Editorialul lui David Harris din numărul 5/ octombrie 2009 al revistei „Symmetry” are ca subiect comuniunea dintre ştiinţă pură şi aplicaţiile ei (Where Basic and Applied Sciences Meet). Da, în prezent, cercetarea fundamentală merge mână în mână cu producţia. Peste 18.000 de acceleratoare de particule au fost construite pentru utilizare industrială în ultimii 50 ani, adaugă Robert W. Hamm (Industries thrive on particle beams).

La rubrica de fapt divers (Signal to Background) găsim articole despre elveţianca Dominique Gisin, multipla campioană la schi dornică să studieze universul subatomic cu LHC-ul (Ski champion’s wish comes true at CERN); despre extirparea tumorilor canceroase cu ajutorul unei bombardament radiativ (Shrinking the cost of zapping cancer); „Expresul Ştiinţei” din Germania, o garnitură de tren care circulă din oraş în oraş, are un vagon denumit „În căutarea originii noastre” dedicat prezentării particulelor elementare (Science Express pulls a carload of particle physics); în zilele toride din vară, SLAC a întins o imensă umbrelă solară din mylar acoperit cu aluminiu pentru protejarea echipamentului subteran (Sunscreen for an accelerator); la Brookhaven, oamenii aleargă şi se ciocnesc ca ionii acceleraţi, pentru a susţine Autism Science Foundation (Human ions collide charity at BNL).

„SymmetryBreaking” ne trimite către ultimele articole postate de pe blogul revistei.

O parte dintre studenţii care-şi pregătesc examenul de absolvire au părăsit Large Hadron Collider-ul şi s-au îndreptat către Fermilab Tevatron pentru ca să strângă datele experimentale de care au nevoie pentru terminarea lucrării de licenţă (Grad Students Follow the Data).

Electronii acceleraţi constituie o modalitate eficace de curăţire a apei, solului şi aerului poluat (Cleaner Living Through Electrons).

Spărgând bariera dimensiunilor (Crashing the Size Barrier), electronii pot accelera la energii foarte mari, pe distanţe foarte mici, undele de plasmă, un fenomen cu multiple aplicaţii practice.

Mare distracţie la Millennium Park din Chicago: roboţi, mumii, o meduză uriaşă, bubuituri şi fum, totul pentru ca cei mici să înveţe în timp ce se distrează la un festival al ştiinţei (Day in the Life: LabFest).

Într-o carte publicată în 1954, expertul M. Stanley Livingston a prognozat şi a reprezentat grafic ritmul în care se vor dezvolta diferitele tipuri de acceleratoare (Deconstruction: Livingston Plot).

Pagina de jurnal de pe coperta III este rezervată descoperirii antiprotonului (Antiproton Discovery). Pe ultima, ca de obicei, o explicaţie pe scurt a unui concept definitoriu pentru evoluţia fizicii particulelor: limita de intensitate (Explain it in 60 Seconds: Intensity Frontier).

Alte subiecte din această categorie:
Un Symmetry cu benzi desenate (manga)
O.Z.N.-urile şi fizica universurilor multidimensionale
„Îngeri şi demoni”, sursă de amuzament pentru fizicieni
Arhitectură bosonică
Symmetry nr. 6 / decembrie 2008
Babar în Symmetry
Symmetry nr. 4 / septembrie 2008
Symmetry nr. 3 / august 2008
Symmetry nr. 2 / martie-aprilie 2008
Symmetry nr. 1 / ianuarie-februarie 2008
Symmetry nr. 10 / decembrie 2007

.

miercuri, 7 octombrie 2009

Grădina Zmeilor în 3D

.
Am făcut aceste fotografii în 4 octombrie, ziua Sfântului Francisc de Assisi, protectorul naturii şi patronul ecologiştilor şi le-am postat pe blogul bibliotecii. Citind ştirea precedentă de pe ŞtiinţaAzi, mi-a venit ideea să le prelucrez pe calculator, astfel încât să obţin nişte anaglife, adică nişte imagini plane care, privite cu nişte ochelari bicolori, să devină tridimensionale.

Daţi clic pe imagine ca să o vedeţi la dimensiunea maximă!
Ochelarii prin care acest peisaj capătă adâncime au culoarea roşie pentru ochiul stâng şi culoarea albastră pentru ochiul drept.

Daţi clic pe imagine ca să o vedeţi la dimensiunea maximă!
Iată un exemplu potrivit pentru experimentatori: privite cu ochelarii potriviţi, planurile se orientează în spaţiu, atât faţă-spate cât şi sus-jos.

Daţi clic pe imagine ca să o vedeţi la dimensiunea maximă!
Imaginea a fost obţinută prin prelucrarea a două imagini, una pentru ochiul stâng şi alta pentru ochiul drept, principiu pe care se bazează toate tehnicile stereoscopice.

Daţi clic pe imagine ca să o vedeţi la dimensiunea maximă!
Fotografiile pentru stânga şi dreapta se suprapun pe calculator cu ajutorul unui program specializat, precum AnaBuilder sau AnaMaker.

Daţi clic pe imagine ca să o vedeţi la dimensiunea maximă!
Efectul este mult mai pronunţat în cazul fotografiilor alb-negru. Comparaţi această imagine cu cea precedentă.

Daţi clic pe imagine ca să o vedeţi la dimensiunea maximă!
Amatorii pot folosi diferite alte programe de calculator ca să modeleze imagini plane (2D) obişnuite astfel încât să le dea o perspectivă tridimensională (3D).

Daţi clic pe imagine ca să o vedeţi la dimensiunea maximă!
Un soft foarte uşor de folosit pentru conversia 2D->3D este Auto3D.
Iată o imagine realizată astfel.


Daţi clic pe imagine ca să o vedeţi la dimensiunea maximă!
Distracţie plăcută!

.

luni, 5 octombrie 2009

Tezaurul României în fotografii 3D

.
În perioada 16 octombrie-13 noiembrie a.c., la Muzeul Naţional de Istorie a României se va putea vizita expoziţia „Tezaurul României în fotografii 3D”, anunţă situl de ştiri „Ştiinţa Azi”.
Vizitatorii vor putea vedea, cu ajutorul unor ochelari bicolori, fotografii tridimensionale cu scene din Columna lui Traian, cu diferite piese din tezaurul României şi cu locomotive şi trenuri vechi din ţara noastră. Expoziţia a fost realizată de domnul arhitect Matei Filip pentru Institutul Cultural Român, iar succesul ei a dus la mutarea ei la Muzeul Naţional de Istorie a României.

Tehnica poartă numele de fotografie stereoscopică şi constă în fotografierea unui obiect tridimensional din două puncte. Imaginile sunt procesate apoi de un soft special şi apoi imprimate în aşa fel încât ce ar vedea un ochi să fie tipărite cu o culoare, iar ce ar vedea al doilea ochi cu altă culoare. Apoi ochelari speciali permit ca printr-o lentilă să treacă doar o culoare, iar prin altă lentilă doar o altă culoare. Astfel, cei doi ochi văd lucruri diferite, exact cum ar vedea în mod normal un obiect natural şi astfel apare iluzia că priveşti un obiect 3D.

Echipa „Ştiinta Azi” a realizat un interviu amplu cu domnul Matei Filip acum câteva zile.
.

duminică, 4 octombrie 2009

Oscilaţii compuse la Baia Mare

.
Ca de obicei, în ultimul sfârşit de săptămână din septembrie, la Baia Mare a fost organizată „Sărbătoarea Castanelor”. Şi în acest an, am găsit o modalitate de divertisment pentru public, legată de capitolul studiat aici: oscilaţii şi unde.

Noutatea a constituit-o nişte catarge, de care s-au legat copiii cu câte două corzi elastice, iar apoi s-au distrat după pofta inimii, sărind şi rotindu-se peste cap, executând nişte... oscilaţii compuse.

Să ne bucurăm împreună cu ei:


.

luni, 14 septembrie 2009

Vechi şi nou în iluminatul stradal

.
Dis-de-dimineaţa, când întunericul era încă stăpân, mi-au atras atenţia două corpuri de iluminat stradal, aflate chiar unul lângă celălalt, în spatele magazinului „Unicarm”: unul mai vechi, din anii '80, lângă care compania de electricitate a plantat un stâlp „ultimul răcnet”, cu discuri reflectorizante. Precum se vede din imagine, ambele erau pe deplin funcţionale.


Un om hâtru (cum sunt şi eu) s-a întrebat pe bună dreptate: cine a pus lampa cea nouă de ce n-o scos-o pe cea veche?
Cine ştie, poate se află pe inventarul unor firme diferite.
Ori reprezintă un monument istoric destinat să reflecte evoluţia iluminatului public de la Revoluţie încoace.


Două lămpi înseamnă încasări duble pentru furmizorul de electricitate, deci să-i dăm pace ideii de economisire a energiei, să ardem cât mai mult cărbune în electrocentrale, să dăm ţării cât mai mult bioxid de carbon şi să lăsăm efectul de seră să lucreze tacit, întrucât o atmosferă mai caldă înseamnă o factură mai mică la gazul metan...
.

joi, 20 august 2009

Alexander Graham Bell

.

Precum a început în forţă, prin prezentarea a patru mari fizicieni în primele numere: Albert Einstein (nr.1), Galileo Galilei (nr.4), Leonardo da Vinci (nr.7) şi Arhimede (nr.8), revista „100 de personalităţi” termină în acelaşi stil, de data aceasta cu nişte inventatori geniali. Dacă Nicola Tesla a evidenţiat avantajele utilizării curentului alternativ, Alexander Graham Bell a obţinut patentul pentru inventarea telefonului, iar numele său a fost dat unităţii de măsură logaritmică a raportului dintre două puteri, al cărei submultiplu este binecunoscutul „decibel”, folosit pentru gradarea VU-metrelor de pe casetofoane, CD-playere şi la programele multimedia de tip WinAmp.

Interesul lui Bell faţă de sunete s-a manifestat încă din copilărie, lucru normal, dacă ne gândim că bunicul său Alexander Bell, un fost actor, îşi câştiga existenţa cu lecţii de elocinţă, dicţie, vorbire corectă, fiind şi autorul unei cărţi despre bâlbâială şi alte defecte de vorbire. Pe de altă parte, mama lui avea probleme serioase cu auzul şi comunica mai ales prin semne ale mâinilor. În 1863, Aleck şi fraţii săi au văzut în Londra „capul vorbitor” construit de Sir Charles Wheatstone, mecanism inspirat de lucrările baronului Wolfgang von Kempelen. În cele din urmă, băieţii au construit ceva asemănător, capabil să articuleze cuvântul „ma-ma”. O altă ispravă de pomină a fost dresarea terrierului Trouve să scoată sunetele „au”, „ah”, „uu”, „gr” şi „ma”, astfel încât în cele din urmă „câinele vorbitor” a putut să întrebe: „Cum te simţi, bunicuţo?” (How are you, granma?).

.

miercuri, 19 august 2009

O.Z.N.-urile şi fizica universurilor multidimensionale

.

În deschiderea numărului 3/ iulie 2009 al revistei „Symmetry”, David Harris porneşte de la constatarea că printre fizicieni sunt surprinzători de puţine femei şi reprezentanţi ai „minorităţilor”. Conducerea Fermilab a angajat un expert ca să studieze felul cum s-ar putea diversifica din punct de vedere cultural personalul din laboratoare. Studiul arată că motivul nu este discriminarea, ci lipsa unor mentori care să-i primească şi să-i îndrume pe vizitatorii marilor acceleratoare (Diversity and Mentoring in Particle Physics). Karin Fornazier Guimares propune ca fizicienii să recurgă la reţelele de socializare, precum „Twitter”-ul (Micro Blogging for a Macro Science Network).

Semnalele către fundal (Signal to Background) neagă zvonurile despre O.Z.N.-urile doborâte cu o rază de particule la Brookhaven (Nope, no UFOs at Brookhaven Lab); ne arată cum pot fi folosite scaunele pentru bebeluşi şi vasele de gătit sub presiune pentru transportarea delicatelor detectoare de particule (Detectors shipped in cooking pots); americanii au instalat senzori în fosta mină de aur din Dakota de Sud, destinată experimentelor subterane la mare adâncime, ca să studieze mişcările scoarţei terestre (The DUSEL cavern is getting restless); „ecomobilele” (automobilele ecologice) transportă materialele şi echipamentele folosite la SLAC (It’s cute! It’s clean! It’s a SLACmobile!); fizicianul german Otto Mencke (1644 – 1707) are îm prezent cei mai mulţi urmaşi fizicieni: 1228, dintre care 30 lucrează la Fermilab, 20 la SLAC, 19 la Brookhaven National Laboratory, spre deosebire de Enrico Fermi, cu doar 27 urmaşi fizicieni (This family tree has physics branches); neatins de cutremur, laboratorul italian Gran Sasso ajută la acţiunile de salvare şi de reconstrucţie (Unharmed in quake, Gran Sasso lab goes to the rescue).

Alte subiecte din această categorie:
„Îngeri şi demoni”, sursă de amuzament pentru fizicieni
Arhitectură bosonică
Symmetry nr. 6 / decembrie 2008
Babar în Symmetry
Symmetry nr. 4 / septembrie 2008
Symmetry nr. 3 / august 2008
Symmetry nr. 2 / martie-aprilie 2008
Symmetry nr. 1 / ianuarie-februarie 2008
Symmetry nr. 10 / decembrie 2007

.

miercuri, 12 august 2009

Unde sunt studenţii noştri?

.

Iată pictura murală de pe corpul administrativ al Universităţii de Vest din Timişoara. Precum se vede, ea îl reprezintă pe Mihai Eminescu entuziasmat, cu ambele mâini ridicate în sus şi pe Nicolae Bălcescu sobru, cu mâna dreaptă în buzunarul de la piept al hainei. Pe vremea când am studiat acolo, colegii mai în vârstă ne-au explicat astfel semnificaţia acestor atitudini:

Eminescu:
- Studenţii noştri sunt sus la sala de lectură şi învaţă!

Bălcescu:
- Aş! sunt jos la „Haş” (berăria Hercules) şi beau. M-aş duce şi eu, dar degeaba mă caut în buzunar, nu mai am nici un sfanţ.
.

Curcubeu la Fantana cu pesti

.

Cei care se află după-masa, pe la orele 16:00-17:00, în Piaţa Operei din Timişoara, într-o zi cu soare, au ocazia să vadă cum străluceşte curcubeul în apa pulverizată de „Fântâna cu peşti”.
.