vineri, 24 octombrie 2008

„Mihai Viteazul” a lansat rachetele PET

.
Alaltăieri am citit pe StiintaAzi.roIndia a lansat o sondă spaţială menită să cartografieze Luna cu o precizie nemaiîntâlnită (din acest punct de vedere, cea mai bine cunoscută planetă este Marte). Ştirea mi-a adus aminte că, cu două săptămâni în urmă, în 9 octombrie 2008, la Liceul „Mihai Viteazul” din Zalău au fost organizate o serie de manifestări în cadrul „Săptămânii Mondiale a Spaţiului Cosmic”, despre care povesteşte reportajul publicat de Ioana Cionca în ziarul „Magazin sălăjean”. Iată aici secvenţa lansării unor rachete confecţionate din sticle PET, postate pe zalautv.ro:


Alte secvenţe prezentate pe zalautv.ro:
Saptamana Mondiala a Spatiului Cosmic in Zalau partea 1
Saptamana Mondiala a Spatiului Cosmic 2

.

joi, 23 octombrie 2008

Pendulul Foucault şi eclipsele

*
Suplimentul „Zoom” al cotidianului „Jurnalul Naţionalul” de sâmbăta aceasta (18 octombrie 2008) are un grupaj initulat „Poarta spre cer”, dedicat observatorului astronomic şi planetariului din Horodnicul de Jos (judeţul Suceava) construit de fizicianul Dimitrie Olenici. Aici, în fiecare vară, se organizează Festivalul Perseidelor (curent meteoric vizibil înainte de Sântă Mărie, între 8-14 august, cu maximul în 12 august). Vizitatorii vin să urmărească, an de an, departe de norii de fum din oraşe, ploaia de stele. Cuibăriţi în fânul proaspăt cosit, după ce admiră spectacolul ceresc, mulţi dintre participanţi refuză să mai intre în case şi-şi petrec noaptea sub aştri.

În ceea ce ne priveşte, Dimitrie Olenici a făcut nişte experienţe cu un pendul Foucault cu 0 lungime de 14,75 de metri şi masa neprecizată (of! ziariştii ăştia!), adus din Marea Britanie de prietenul său Thomas Goodey, pentru a observa modificările perioadei de oscilaţie a pendulului în timpul eclipsei totale de Soare din 11 august 1999. În timpul experimentului s-a constatat o micşorare a perioadei de oscilaţie a pendulului asemănătoare celei constatate de profesorii săi în 1961. În timpul altor evenimente astronomice, cum ar fi eclipsele de Lună, conjuncţii şi opoziţii ale planetelor, observaţiile profesorului Olenici au confirmat modificarea vitezei de rotaţie a planului de oscilaţie a unui pendul. Această modificare a fost descoperită pentru prima dată de Maurice Allais, laureat al Premiului Nobel pentru economie din 1998 (dar student la École Polytechnique şi École nationale supérieure des mines de Paris, deci un inginer genial preocupat şi de fizică), de aceea astăzi acest fenomen poartă numele "efectul Allais".

Primele experimente cu pendul Foucault din România au fost realizate la Iaşi în timpul eclipsei de Soare din 15 februarie 1961 de către Gheorghe Jeverdan, Gheorghe Il. Rusu şi Virgil Antonescu.
*

Isaac Newton printre cele „100 de personalităţi”

.

Numărul 55 al revistei „100 de personalităţi” (Oameni care au schimbat destinul lumii), serie publicată de Editura DeAgostini este dedicat în întregime lui Isaac Newton.

Articole similare pe acest blog:
Arhimede în chioşcuri
Vrăjitorul din Menlo Park
Marie Curie printre cele „100 de personalităţi”

.

marți, 21 octombrie 2008

Dovleacul solar

.
Una dintre bucuriile toamnei o reprezintă felinarul făcut dintr-un bostan. Dovleacului i se taie deasupra un capac, se scot seminţele şi toate aţele, se răzuie bine interiorul, se decupează ochii, nasul şi gura cu ajutorul unui cuţit, apoi se pune o lumânare înăuntru. Tânărul fizician care a făcut experienţele de captare a energiei solare cu o lampă de grădină are acum ocazia, ca, pe lângă alimentarea unui mp3player şi încărcarea acumulatoarelor, să experimenteze substituirea ciotului de lumânare cu mult mai ecologica lumină alimentată de Soare. Ziua, celula solară încarcă acumulatorul lămpii, care va alimenta noaptea dovleacul cel zâmbăreţ.

joi, 16 octombrie 2008

Laureaţii concursului „Ştiinţa Azi”

.
Echipa „Ştiinţa Azi” a dat publicităţii pe situl propriu numele câştigătorilor concursului de eseuri pentru liceeni despre LHC, iniţiat fix cu o lună în urmă, imediat după inaugurarea celui mai mare accelerator de particule din lume (Larger Hadron Collider de la CERN). Adrian Buzatu ne anunţă că au primit peste şaptezeci de eseuri şi vă îndeamnă să parcurgeţi lista câştigătorilor, prezintă premiile oferite de sponsorul concursului, librăria online Tamada.ro, vă oferă sfaturi despre cum ar fi trebuit să fie scris eseul şi, ca exemplu, publică cele două eseuri premiate cu premiul I. Lectură plăcută!
.

luni, 13 octombrie 2008

Un fluid non-newtonian în difuzor

.
Azi urmează să fie difuzat cel de-al patrulea episod din sezonul 2 al serialului de comedie „The Big Bang Theory”: „The Griffin Equivalency”. Săptămâna trecută, aiuriţii de fizicieni au dat difuzorul la maxim ca să facă un amestec de amidon şi apă să danseze mişcat de un rock pe cinste. Melanjul este un exemplu tipic de fluid non-newtonian, care în mod obişnuit se comportă ca un lichid, dar se solidifică sub acţiunea unor forţe exterioare aplicate brusc.


.

marți, 7 octombrie 2008

Premiul Ignobel pentru Fizică 2008

.
Premiile IgNobel răsplătesc cele mai ciudate teme de cercetare.
Ele sunt acordate, vorba juriului, „pentru descoperirile care întâi fac oamenii să râdă şi abia apoi îi fac să gândească.

Anul acesta distincţia pentru domeniul fizicii le-a revenit americanilor Dorian M. Raymer de la Scripps Institution of Oceanography şi lui Douglas E. Smith de la University of California, San Diego, pentru o lucrare teoretică revoluţionară: demonstrarea matematică a faptului că firele de păr se încâlcesc inevitabil şi se înnodează de la sine.

Lucrarea premiată: "Spontaneous Knotting of an Agitated String," Dorian M. Raymer and Douglas E. Smith, Proceedings of the National Academy of Sciences, vol. 104, no. 42, October 16, 2007, pp. 16432-7.
.

Premiul Nobel pentru Fizică 2008

.
Adrian Buzatu ne anunţă:

Academia Regală Suedeză pentru Stiinte a decis astăzi, 7 octombrie 2008, să ofere Premiul Nobel pentru Fizică pentru 2008. Echipa StiintaAzi.ro a tradus în română declaraţia de presă oficială a Comitetului Nobel, pe care o puteţi citi aici.

O jumătate din premiu a fost acordată japonezului
Yoichiro Nambu, care lucrează acum la Enrico Fermi Institute, University of Chicago, IL, SUA, pentru descoperirea mecanismului ruperii spontane a simetriei in fizica subatomică. Cealaltă jumătate a fost acordată astfel: un sfert lui Makoto Kobayashi, de la High Energy Accelerator Research Organization (KEK), Tsukuba, Japonia, şi lui Toshihide Maskawa, Yukawa Institute for Theoretical Physics (YITP), Kyoto University, Japonia, pentru descoperirea originii ruperii simetriei care prezice existenţa a cel puţin trei familii de cuarci în natură.
.

sâmbătă, 4 octombrie 2008

O lămurire de nota 10

.
Am citit azi în „Zoom”, suplimentul de ştiinţă al „Jurnalului Naţional” următoarele rânduri în articolul „Istorie pe unde radio” de Adela Cristina Teodorescu:

În jurul anului 1891, Tesla a construit o serie de aparate care produceau între 15.000 şi 18.000 de cicluri electromagnetice pe secundă. El prefera să utilizeze undele longitudinale, deoarece considera că undele hertziene sunt o adevărată pierdere de energie.

În mod sigur, autoarea a interpretat şi a tradus ceva greşit. Frecvenţele între 15-18 kHz nu fac parte din benzile de unde radio, iar undele herţiene, adică cele electromagnetice, sunt unde transversale, în nici un caz unde longitudinale.

Cine va reuşi să facă lumină în cazul de faţă merită pe deplin o notă de 10 la fizică!
.