Prima uzină electrică din Jibou

.

PENTRU CE S-A ÎNGLODAT PLANUL LUMINAŢIEI ELECTRICE A JIBOULUI?

Laurenţiu Bran

     Comuna Jibou, care are mare circulaţie şi are prospecte reale de a desvolta în viitorul apropiat, se luptă de mult pentru instalarea unui centru electric atât de necesar pentru desvoltarea sa. Avea planul făcut deja din a.[nul] 1914 pentru construirea şi instalarea unei uzini electrice comunale, dar realizarea acestui plan l-a zădărnicit războiul mondial.
     Încă în a.[nul] 1923 m-am frământat mult cu gândul, cum s-ar putea resolvi problema aceasta de interes vital pentru comuna Jibou, care astăzi este un emporiu de seamă al industriei şi al comerciului.
     Turbinele de pe Valea Agrijului şi puterile motrice existente sunt insuficiente ca să provadă Jiboul cu energia electrică suficientă, - iar ca să prinzi energia din căderea apei fluviului Someş din apropiere, ar reclama un capital atât de horibil, încât nu poate veni nici în combinaţie în chestia aceasta.
     Între aceste împrejurări a sosit la comuna Jibou ofertul Minelor de cărbuni din Surduc, în senzul căruia aceasta Societate minieră se declară de a fi dispusă a provedea cu lumină electrică comuna Jibou dacă în urma pertractărilor vor ajunge de acord în cauza aceasta. - Eu îndată m-am pus pe lucru şi cu multă bucurie, în scurtă vreme am terminat planul tehnic şi financiar. Toate aceste fiind terminate, nu lipsea decăt acordul cu antistia comunală. Prinzând vestea despre aceste planuri firma jibouană P. Delanoy (proprietarul fabricei de ferestreu) şi socotind acapararea acestei afaceri rentabilă pentru sine, a intrat el în negoţieri cu antistia comunală, care, în contra părerilor esperţilor a contractat cu această firmă pentru a fi provăzută cu curentul electric necesar.
     Aceasta contractare a pus în vedere clară mentalitatea firmei Delanoy pe toată linia.
     Prefectul judeţan de-atunci s-a grăbit a aproba contractul, care, cu toate actele a fost înaintat forurilor competente.
     Asta-i starea faptică de azi, dar e nădejde că contractul iscălit cu atâta grabă din partea primăriei, va fi redus la a lui valoare reală care o-a avut la naşterea sa când s-a născut mort. În cele următoare voiu trage un paralel între aceste două oferte, arătând soluţiile technice şi financiare.
     D-l Delanoy are planul să-şi schimbe locomobilul esistent dela ferestreul său cu unul mai mare, de circa 100 HP. Jiboul necesitează cel puţin 5000 bucăţi lămpi (a de 25 lumini) şi cel puţin o energie industrială de 50 HP, adeca în total are lipsă de o energie electrică efectivă de 75-80 HP ca să fungheze neconturbat şi fără întrerumpere curentul electric. Cum socoate d-l Delanoy să rezolve problema aceasta cu o putere de 100-100 HP? Aceasta-i o enigmă, cu atăt mai vârtos ca tot atunci şi pentru ferestreu are lipsă de o energie de cel mai puţin 40-50 HP. Dar abstragând dela aceasta imposibilitate tehnică, ferestreul d-lui Delanoy nu e nici odată în funcţie permanentă (n-a fost nici în trecut, nu e nici azi) deci nu poate produce cvantul de aşanumita făină de ferestreu, menit să încălzească cazanul, iar întrebuinţând cărbuni (lignite), aceasta împrejurare ingreună mult poziţia cheltuelelor.
     Instalarea, susţinerea şi amortizarea unei energii centrale cu abori, după cum a arătat şi d-l Delanoy, reclamă spese, în urma cărora preţul tarifal a luminei electrice ar fi atăt de urcat încât în loc să contribue la desvoltarea comunei, ar depărta toată lumea dela folosirea luminei.

Elevă premiată în Franţa

.


Ioana Neamţu este elevă în clasa a X-a şi pasionată de inventică. Ea a reprezentat Palatul Copiilor din Piteşti, mai exact cercul de inventică, sub îndrumarea profesorului Dan Slăvilă. Lucrarea câştigătoare a argeşencei este un detector de tensiune, iar aceasta nu este singura ei performanţă în acest domeniu, ea obţinând şi alte premii la ediţiile precedente.
.

Experimentarium TM

.
Sâmbătă, 26 mai a.c., foştii mei colegi de la Universitatea Timişoara (azi: Universitatea de Vest) au organizat întâlnirea de 25 de ani de la absolvirea facultăţii de fizică. După cursul festiv prezentat de profesorul Ion Cotăescu, profesorul Zeno Schlett ne-a invitat să vizităm laboratorul de fizică distractivă „Experimentarium TM”.

Sunt de acord cu colegii care au considerat că reprezintă o oportunitate excelentă pentru activităţile gen „Şcoala Altfel”. Laboratorul interactiv este găzduit într-un hangar al facultăţii de hidromecanică, situat pe malul râului Bega, în spatele terasei „Bănăţeana”, lângă terenurile de tenis.

Fostul nostru profesor de electronică ne demonstrează cum funcţionează un motor liniar şi faptul că poate fi folosit drept un sistem revoluţionar de transport, precum sunt trenurile de mare viteză din Japonia, Franţa, China etc.

Trei veioze, prevăzute cu filtre de culoare roşie, verde sau albastră, permit studierea compunerii luminii, sistem folosit atât la ecranele color cât şi la filmele foto.

Pentru că nu ne putem deplasa pe Lună sau în vidul cosmic, domnul profesor Zeno Schlett a folosit o pompă de vacuum şi un tub prelung din sticlă ca să demonstreze că, în absenţa atmosferei, piatra şi pana cad la fel de repede.

„Răţuşca însetată”, un motor termic simplu, pe care l-am modelat şi din hârtie, în stil origami (vezi însemnarea „Maşina termică din hârtie”.

Iată o minge care nu cade deodată cu placa pe care se sprijină, ci în paharul fixat mai jos. E o excepţie paradoxală? Nicidecum, e felul specific în care acţionează momentul unei forţe.

Tic-tac, tic-tac - jocul unor bile de biliard transformate în pendule cuplate permite studierea transferurilor de energie mecanică.

Două filtre de polarizare permit sau interzic trecerea luminii, în funcţie de felul cum sunt rotite.

„Pedalaţi şi fiţi fericiţi” este titlul unei povestiri ştiinţifico-fantastice scrise de Cristian-Mihail Teodorescu, unde oamenii trăiesc într-o societate distopică, iar singura lor menire este să producă energie electrică pe cale biomecanică, prin intermediul unor generatoare acţionate de nişte biciclete.
.

Semn de carte cu inele colorate

Am realizat nişte semne de carte prin tehnica origami de îmbinare modulară, care reprezintă semafoare cu două sau trei lămpi colorate. Cu ajutorul aceleiaşi tehnici, se pot crea semne de carte în formă de rezistoare marcate cu binecunoscutul cod de culori folosit în industria electronică (în cazul de faţă, succesiunea roşu-negru-maro-roşu indică 2012).



De asemenea, putem realiza semne de carte cu spectru continuu (ca în fotografie) sau de linii colorate.
.

Ochi pentru robot

.
Elevul Alexandru Şerban (clasa a VI-a) de la Cercul de Robotică, Palatul Copiilor Piteşti (coordonator: prof. Dan Slăvilă) ne trimite un program scris în Basic, cu care tocmai a fost laureat:


Am realizat un program din domeniul roboticii care rezolva urmatoarea problema: cu ajutorul unei camere foto se realizeaza o imagine. Aceasta imagine este analizata de softul creat de mine. Din analiza rezulta urmatorii parametri:
- numarul de pixeli
- coordonatele fiecarui pixel
- culoarea fiecarui pixel.

Aceste date pot fi folosite in urmatoarele scopuri:
- trimiterea imaginii la distanta
- depistarea si analiza unor obiecte straine in campul vizual al ochiului de robot
- compararea cu imaginile anterioare.

Puterea ursului (4)

.
Ursuleţul este gata, urmează doar ca Gergő să îl lăcuiască. Oricum, Festivalul Ştiinţei a fost amânat pe sâmbătă, 19 mai a.c.






.

Puterea Ursului (3)

.


Ieri am terminat prototipul ursulețului care stoarce și ultimul strop de energie din bateriile consumate. I-am pus una în brațe și am lăsat montajul să funcționeze toată noaptea. Mare surpriză: dacă aseară el a funcționat „normal”, adică în mod continuu, de dimineață l-am găsit clipind din ochișori. Mai mult chiar, când l-am adus de afară în camera încălzită, a început să clipească și mai des, precum se vede în filmuleț. Tensiunea bateriei, măsurată cu un voltmetru electronic digital, era de aproximativ 0,5 V. Ciudat este că schema „Joule Thief” nu are nici un fel de capacitate care să acumuleze sarcini electrice și apoi să le descarce printr-o rezistență, după tipicul schemelor de temporizare.

De curiozitate, am pus montajul în frigider, la +4 grade Celsius și a început să clipească mai rar, apoi, ca să-mi confirm bănuiala, l-am vârât în congelator, la -15 grade Celsius, unde timpul de aprindere a LED-urilor a devenit de 12-13 secunde cu o pauză de 1-2 secunde. E clar, durata de iluminare depinde de temperatura montajului. Fenomenul va trebui studiat în continuare. Sunt curios dacă el a fost observat și de alți constructori amatori. Îi rog să le semnaleze mai jos, la comentarii.

Puterea Ursului (2)

.
Ce bine că întâi am construit un prototip din carton al jucăriei menite să stoarcă şi ultimii electroni din bateriile uzate!

L-am asamblat şi l-am lăcuit cu o răşină alchidică (sistem Trabant), ca să aibă un spor de soliditate şi să reziste la testări.

Cum i-am pus bateria în braţe, cum ursache a picat în nas, semn că centrul de greutate al construcţiei se află prea în faţă. Iată o eroare de proiectare gravă, însă uşor de corectat în faza de prototip.

Ca să plasez centrul de greutate mai în spate, am tăiat alte două găuri în postament. De asemenea, ca braţele să fie mai rigide, în versiunea din placaj, decupată şi asamblată de Gergő pentru a fi prezentată la Festivalul Ştiinţei, ele vor fi prinse în spate de o punte.

Curcubee moldoveneşti

.
Doamna Rodica Albu este profesor universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în cadrul Departamentului de Limbă şi Literatură Engleză. Cum sunt un admirator al eroilor care au trăit şi au luptat pe Pământul de Mijloc, iar dânsa este o specialistă în Clive Staples Lewis, bunul prieten al lui J. R. R. Tolkien, aş putea spune la rândul meu că: „o stea a strălucit la ceasul întâlnirii noastre”. Iată că, de această dată, semnul ceresc sub care ne-am adunat ca să admirăm frumosul divin a fost Curcubeul de Paşti. Îi mulţumim pentru aceste minunate fotografii, care reprezintă ceva mai mult decât simpla descompunere a luminii albe în culori.


.

Puterea Ursului (1)

.
Anul acesta, cea de a V-a ediție a a Festivalului Național al Știintei din Zalău va fi organizată în 5 mai. Lozinca manifestării este: „Știința pentru toți, o bucurie pentru fiecare.”

Fiul meu Gergő ar dori să participe cu o versiune a binecunoscutului circuit „Joule thief”, dar într-o nouă prezentare: „Puterea Ursului”.


Iată montajul de probă, realizat „în aer”, care „stoarce” şi ultimele rămăşiţe de energie dintr-o baterie consumată, ca să alimenteze fără probleme două LED-uri.



O privire mai apropiată aruncată montajului şi schema lui. Precum se vede, Gergő a folosit un tranzistor npn BC172B, o rezistenţă de 1 kiloohm, o bobină de 10+10 spire bobinată pe un tor de ferită recuperat dintr-un bec ecologic, un condensator electrolitic de 22 microfarazi şi două LED-uri roşii înseriate. Piesele sunt necesare ca să construiască un mic convertor de tensiune bazat pe un oscilator cu autoblocare.


.

Dublu curcubeu înainte de Înviere

.
Cu doar câteva ore înainte de celebrarea Învierii Domnului după ritul ortodox, pe cerul din Jibou s-a putut vedea un dublu curcubeu, lucru care ne-a adus aminte de cele scrise în Sfânta Scriptură:

„Va fi deci curcubeul Meu în nori şi-l voi vedea, şi-Mi voi aduce aminte de legământul veşnic dintre Mine şi pământ şi tot sufletul viu din tot trupul ce este pe pământ!” (Geneza 9:16)

Din punct de vederea ştiinţific, interesant este faptul că al doilea curcubeu are culorile aşezate INVERS: cu violetul în exterior şi roşul în interior (nu ROGVAIV, ci VIAVGOR), ca şi cum ar fi o oglindire a curcubeului mai mic, din interior. Vă invit să comparaţi aceste imagini cu cele ale curcubeelor simple prezentate pe acest blog.

Puteţi verifica şi pe Google, unde ordinea VIAVGOR-ROGVAIV se păstrează, cu excepţia câtorva fotografii trucate (iată aici una evident făcută cu PhotoShop-ul).
.

O pagină dedicată flaşnetelor

.


Pe un sit francez dedicat pentru ceea ce la ei se numeşte „artă populară”, am găsit această pagină de prezentare a flaşnetelor şi altor mecanisme de bâlci, automate capabile să interpreteze mai multe melodii, utilizate pe vremuri pentru plăcerea şi distracţia orăşenilor.
.

Taina cucuruzilor de la pendule

.
Artemiu Vanca şi-a continuat seria „Frăţiei comorilor” cu cel de-al patrulea volum: „Iubirile băieţilor din Valea Banului” (Editura Caiete Silvane, Zalău, 2012). Le puteţi citi pe toate descărcându-le de pe blogul autorului: „Ucenicie literară” .



În ceea ce priveşte subiectul blogului nostru, Cornel Straja, băiatul învăţătorului din Valea Banului, are un unchi în Urez (părintele Iuliu - da, ,da, preot de meserie!) care se pricepe la reparatul orologiilor:

„După masa de prânz, unchiul îl duse într-o clădire care servise, cândva, ca bucătărie de vară. Acolo, unchiul îşi amenajase atelierul de ceasornicărie. Sub fereastra din stânga uşii de la intrare, era o măsuţă mică. Pe ea se aflau o lampă cu abajur, mai multe scule şi câteva cutiuţe cu tot felul de piese mărunte. Pe o policioară fixată pe peretele din dreapta măsuţei, erau cel puţin o duzină de ceasuri de masă, de diferite mărci. Pe peretele opus, erau atârnate două ceasuri cu pendulă, ale căror tic-tac-uri se îngânau unele pe altele şi însufleţeau atmosfera. [...]

Cornel vru să ştie de ce una din cele două ceasuri cu pendulă are „cucuruzi” şi celălalt nu.

- Cucuruzii, cum le zici tu şi cum le zice toată lumea de pe aici, sunt nişte greutăţi care ţin loc de arc. De fapt, ele au existat înaintea arcurilor. Sfoara de care sunt atârnate face să se învârtă un ax pe care este fixată o rotiţă dinţată care transmite mişcarea la celelalte roţi. Pendula este aceea care îi dă drumul greutăţii să cadă numai cât şi când trebuie. Ceasurile fără greutăţi au arcuri.

„E deşteaptă pendula asta!” remarcă Cornel, în sinea sa.”
.

Clopote acţionate mecanic

Operaţiunea „Primadona”

.

Anul trecut, marele regizor american Steven Spielberg a realizat un lung-metraj de animaţie intitulat „Aventurile lui Tintin: Secretul Licornului” (The Adventures of Tintin: Secret of the Unicorn). Ca să spargă vitrina din sticlă securizată unde se află navomodelul unei corăbii, care ascunde într-un catarg ultima parte dintr-un mesaj secret, vânătorii de comori apelează la Bianca Castafiore, supranumită „Privighetoarea din Milano”, o cântăreaţă de operă a cărei voce este atât de puternică, încât sparge pahare, lentile de ochelari şi... geamuri antiglonţ (deşi toate acestea ar trebui să rezoneze pe frecvenţe diferite :-)

Inspirată de seria de benzi desenate imaginate de artistul belgian Hergé (Georges Prosper Remi), filmul cuprinde o sumedenie de efecte vizuale tridimensionale şi captivează prin ineditul aventurii şi iureşul acţiunii, nicidecum prin rigurozitatea ştiinţifică. Distracţie plăcută cu jocul realizat de Ubisoft, inspirat de superproducţia americană.
.

Un nou volum cu Tom Tit

.


Biblioteca Electronică Maghiară a scanat şi a postat un alt volum cu experienţele lui Tom Tit, strămoşul şi sursa de inspiraţie a multor cărţi de fizică distractivă. De data aceasta, este chiar primul din serie. Fişierul în format PDF are 40 de megaocteţi şi poate fi descărcat de la adresa:
http://mek.oszk.hu/10400/10444/
.

Semne de carte din Insulele Canare

.
În cadrul unui schimb intercultural, Biblioteca Orășenească Jibou a primit un set de semne de carte cu personalități din lumea matematicii, astronomiei și fizicii, trimise tocmai din Tenerife, Insulele Canare. Ele a fost realizate de Editura Lemus, la cererea Departamentului de Matematică și a Societății profesorilor de matematică din Canare „Isaac Newton”.



Ele cuprind:

MATEMATICIENE:
față: Hipatia, Emilie de Chatelet, M. Gaetana Agnesi, Sophie Germain
verso: Ada Lovelace, Sonia Kovalevskaya, Emma Noether, Emma Castelnuovo

CĂRȚI FUNDAMENTALE:
față: Euclid - Elementele, Descartes - Geometria, Fermat - Matematica, Bernoulli - Ars Conjectandi
verso: Ptolemeu - Almagesta, Euler - Analiza infinitezimală, Newton - Principia Mathematica, Galilei - Dialogul

MATEMATICIENI:
față: Euclid, Pierre Fermat, Isaac Newton, Leonard Euler
verso: Johann Carl Friedrich Gauss, Évariste Galois, Henri Poincaré, David Hilbert

Dați CLIC! pe eticheta Semne de carte de mai jos ca să vedeți semnele noastre de carte, cu personalități și formule din domeniul oscilațiilor și undelor.

.