Richard Phillips Feynman (1918-1988) a rămas cunoscut nu atât datorită faptului că a luat Premiul Nobel pentru Fizică în 1965, cât datorită felului său nonconformist de abordare a ştiinţei, lucru dovedit şi în cărţile scrise, multe dintre ele traduse în româneşte:
- Richard P. Feynman, Despre caracterul legilor fizicii, Editura Pergament, Bucureşti, 2006.
- Richard P. Feynman, Robert Leighton, Matthew Sands, Fizica modernă (3 vol.), Editura Tehnică, Bucureşti, 1969.
- Richard P. Feynman, QED, strania teorie despre lumina si materie, Editura Pergament, Bucureşti, 2007.
- Richard P. Feynman, Şase lecţii uşoare, Editura Humanitas, Bucureşti, 2007.
O lectură amuzantă şi plăcută o reprezintă autobiografia sa, „Surely You're Joking, Mr. Feynman!”, pe care am citit-o în versiune maghiară, deoarece nu ştiu să fi fost tradusă în româneşte.
Ea l-a inspirat şi pe actorul Matthew Broderick să realizeze filmul „Infinity”, pe baza unui scenariu scris de mama sa, Patricia Broderick.
Pelicula a fost caracterizată ca (şi este) o dramă, drept care mulţimea fanilor, obişnuiţi cu un Feynman voios şi aflat departe de toate grijile vieţii, au protestat în cor: „Ăsta nu este Feynman pe care-l ştim noi!”
Într-adevăr, acesta este un film trist despre o iubire tragică şi felul cum a fost realizată prima bombă atomică (Proiectul Manhattan).
Poate că măreţia lui Feynman constă tocmai în felul cum a ştiut şi a reuşit să treacă peste atâtea dureri şi necazuri.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu