.
Săptămâna aceasta, Editura DeAgostini a publicat numărul 44 al revistei „100 de personalităţi” (Oameni care au schimbat destinul lumii), dedicat în întregime lui Marie Curie, dublu laureată cu Premiul Nobel, pentru fizică în 1903 şi pentru chimie în 1911.
joi, 31 iulie 2008
luni, 28 iulie 2008
mp3player solar (1)
De un an şi ceva, folosesc curent un mp3player TrekStor i.Beat sweez FM, o „muzicuţă” cu o memorie de 2 GB. Este un fel de radiocasetofon minuscul, cu o masă de câteva zeci de grame, cu care se poate asculta muzică sau înregistra, prin microfon sau de la posturile de radio FM (chiar emisiuni stereo), în format WAV. Acumulatorul LiPo (lithium-ion polymer) furnizează energie pentru 13 ore de audiţie şi se reîncarcă de la orice calculator, printr-un conector USB.
Ideea de a alimenta mp3player-ul de la o celulă solară nu-mi aparţine, ci am găsit-o într-o revistă de calculatoare, unde se prezentau surse alternative de energie pentru cei plecaţi în excursii îndelungate, respectiv aflaţi departe de orice calculator sau altă modalitate de alimentare cu energie electrică.
Ca să fac rost de o celulă solară, am cumpărat o lampă de grădină, un dispozitiv care în timpul zilei încarcă două acumulatoare Ni-Ca, fiecare cu o capacitate de 600 mAh, iar apoi noaptea alimentează un LED. Folosind culori diferite, grădina se înveseleşte după căderea serii, chiar dacă lumina lămpiţelor nu este deosebit de puternică.
Expusă direct la lumină solară şi orientată astfel încât razele să cadă perpendicular pe plăcuţă, celula de siliciu furnizează maxim 4,5 V. La umbră sau în cameră, tensiunea măsurată direct la bornele celulei scade la circa 2 V.
(continuare în 4 august 2008)
Ideea de a alimenta mp3player-ul de la o celulă solară nu-mi aparţine, ci am găsit-o într-o revistă de calculatoare, unde se prezentau surse alternative de energie pentru cei plecaţi în excursii îndelungate, respectiv aflaţi departe de orice calculator sau altă modalitate de alimentare cu energie electrică.
Ca să fac rost de o celulă solară, am cumpărat o lampă de grădină, un dispozitiv care în timpul zilei încarcă două acumulatoare Ni-Ca, fiecare cu o capacitate de 600 mAh, iar apoi noaptea alimentează un LED. Folosind culori diferite, grădina se înveseleşte după căderea serii, chiar dacă lumina lămpiţelor nu este deosebit de puternică.
Expusă direct la lumină solară şi orientată astfel încât razele să cadă perpendicular pe plăcuţă, celula de siliciu furnizează maxim 4,5 V. La umbră sau în cameră, tensiunea măsurată direct la bornele celulei scade la circa 2 V.
(continuare în 4 august 2008)
marți, 22 iulie 2008
Muzică la întâmplare
.
În fizica statistică, se apelează adesea la imaginea unei hoarde de maimuţe care bat non-stop la nişte maşini de dactilografiat. Teoria susţine că într-un timp suficient de îndelungat, dar cu o probabilitate diferită de zero, primatele vor genera la întâmplare toate textele scrise în istoria omenirii, piesele lui Shakespeare, poeziile lui Heine, meditaţiile lui Pascal, romanele lui Jókai, schiţele lui Caragiale.Anterior, când am prezentat motorul Puskás, am amintit de „răţuşca însetată”, un dispozitiv pendular foarte cunoscut. Kitty Clark a avut ideea să creeze o orchestră de asemenea păsări ce oscilează şi să genereze aleatoriu o secvenţă muzicală: Dipping Duck Orchestra
luni, 14 iulie 2008
Grote acustice
„Zoom”, suplimentul ştiinţific al cotidianului „Jurnalul Naţional”, a publicat sâmbătă, 12 iulie a.c., un articol despre proprietăţile acustice de excepţie ale locurilor unde se găsesc picturile parietale făcute de oamenii primitivi:
http://zoom.jurnalul.ro/articole/115930/grote-acustice.html
Altminteri, ceva mai în sus de Surducul bănăţean se găseşte Peştera Româneşti, unde se organizează în mod obişnuit concerte de muzică simfonică sau spectacole de jazz.
http://zoom.jurnalul.ro/articole/115930/grote-acustice.html
Altminteri, ceva mai în sus de Surducul bănăţean se găseşte Peştera Româneşti, unde se organizează în mod obişnuit concerte de muzică simfonică sau spectacole de jazz.
miercuri, 2 iulie 2008
Ştiinţa la Radio România Cultural
Un alt mesaj primit de la Adrian Buzatu:
Am descoperit cu mare plăcere în ultima vreme că ştiinţa este promovată şi la Radio România Cultural.
Emisiunea "Români pe meridianele ştiinţei", se difuzează la acest post zilnic, cu începere de azi, 1 iulie, vreme de o lună şi jumătate, între 14:30 şi 15:00.
Emisiunea "Ştiinţa în cuvinte potrivite", de luni până vineri, de la 13:15 la 14:00:
http://cultural.srr.ro/emisiuni/stiinta-cuvinte-potrivite/detalii.htm
Portal dedicat premiilor Nobel de ştiinţă, cu interviuri audio cu laureaţii:
http://nobel.radiocultura.ro/
Mai multe informaţii aici:
http://www.stiintaazi.ro/Forum/index.php?topic=449.msg4944#msg4944
Am descoperit cu mare plăcere în ultima vreme că ştiinţa este promovată şi la Radio România Cultural.
Emisiunea "Români pe meridianele ştiinţei", se difuzează la acest post zilnic, cu începere de azi, 1 iulie, vreme de o lună şi jumătate, între 14:30 şi 15:00.
Emisiunea "Ştiinţa în cuvinte potrivite", de luni până vineri, de la 13:15 la 14:00:
http://cultural.srr.ro/emisiuni/stiinta-cuvinte-potrivite/detalii.htm
Portal dedicat premiilor Nobel de ştiinţă, cu interviuri audio cu laureaţii:
http://nobel.radiocultura.ro/
Mai multe informaţii aici:
http://www.stiintaazi.ro/Forum/index.php?topic=449.msg4944#msg4944
marți, 1 iulie 2008
Noutăţi pe fizicaparticulelor.ro
Adrian Buzatu ne anunţă că pe situl fizicaparticulelor.ro au apărut următoarele noi articole:
Dezintegrări rare de particule
Forţa nucleară
Scala Tera
Provocarea cu raze cosmice la CMS
Un nou mod de a masura neutrinii
LHC: Cel mai mare experiment din istoria fizicii
Dezintegrări rare de particule
Forţa nucleară
Scala Tera
Provocarea cu raze cosmice la CMS
Un nou mod de a masura neutrinii
LHC: Cel mai mare experiment din istoria fizicii
Abonați-vă la:
Postări (Atom)